Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Duiliu Marcu (ϯ)
(n. 1885 - d. 1966)


Specializare: proiectare, urbanism |
Stil dominant: modernist interbelic

Blocul Casa de Credit a Magistraților
6-12 niveluri, 1937, art deco, risc seismic II
Blocul Doamnei Popovici-Mezin
2-5 niveluri, 1936, modernist interbelic
Blocul Giurgea
6-12 niveluri, 53 apartamente, 1937, modernist interbelic, risc seismic Consolidat
Blocul Inginer Ficșinescu
2-5 niveluri, 11 apartamente, 1935, modernist interbelic, risc seismic III
Blocul Kretzulescu
2-5 niveluri, 1938, art deco
Duiliu Marcu

Arhitectul DUILIU MARCU (1885-1966)

Duiliu Marcu s-a născut la 25 martie 1885 la Calafat, România, și a murit la 9 martie 1966. Arhitect major al perioadei interbelice și postbelice timpurii; membru titular al Academiei Române (din 1955); președinte de onoare al Uniunii Arhitecților din România. Fiul generalului Marcu; căsătorit, din decembrie 1923, cu Eugenia Teodorovici. Domiciliu și birou profesional pe Șos. Kiseleff 55–57, București. A servit ca ofițer de rezervă; implicat în mediul profesional și universitar.

Carieră și activitate instituțională

Urmează Școala Superioară de Arhitectură din București, apoi École des Beaux-Arts din Paris, în atelierul lui Victor Laloux. Obține diploma D.P.L.G. în 1912. Echivalarea diplomei în România este recunoscută în 1933. Activează la București din 1912; proiectează clădiri publice majore, sedii administrative, imobile de raport și vile. Conduce proiecte emblematice pentru statul român între anii 1930–1940. Realizează Palatul Victoria (inițial Ministerul Afacerilor Străine), Palatul Monopolurilor de Stat (C.A.M.), Palatul administrativ CFR, Biblioteca Academiei Române, clădirea Școlii Superioare de Război (azi UNAp „Carol I”). După 1945 continuă activitatea și primește Premiul de Stat (1952) pentru interioarele Palatului Consiliului de Miniștri. Devine membru al Academiei Române în 1955.

Direcție profesională și stil

Lucrează într-o paletă largă, de la neoclasicism esențializat la raționalism modern. În operele publice dezvoltă monumentalitatea clasicizantă clară, cu porticuri și ritmuri severe. În lucrările târzii adoptă un modernism ponderat, cu volumetrii simple și detalii din piatră naturală. Este autorul unor intervenții reprezentative în urbanismul piețelor majore din București și Timișoara.

Cărți și publicații

Publică monografia „Architecture. 1930–1940” (ediție București, 1946). Scrie studii despre amenajarea interioară a locuințelor și primește Premiul de Stat pentru interioarele Palatului Consiliului de Miniștri (1952). Lucrările sale sunt documentate în arhive profesionale (Uniunea Arhitecților, Arhiva de Arhitectură), în fonduri digitale ale bibliotecilor (BCU Cluj pentru Expo Paris 1937), precum și în colecțiile instituțiilor beneficiare (Guvernul României, Biblioteca Academiei Române).

Listă de lucrări (selecție)

Clădiri publice și administrative (București)

  • Palatul Victoria (fost Ministerul Afacerilor Străine), Piața Victoriei 1, Sector 1, 1937–1944; refacere 1952, Sediu guvernamental, Clasicism esențializat, în funcțiune
  • Palatul Monopolurilor de Stat (C.A.M.), Calea Victoriei 152, Sector 1, 1934–1941, Administrație economică, Raționalist, Parțial ocupat/în curs de reabilitare
  • Palatul administrativ CFR (Ministerul Transporturilor), Bd. Dinicu Golescu 38, Sector 1, 1937–1940, Administrație feroviară, Raționalist monumental, în funcțiune
  • Biblioteca Academiei Române, Calea Victoriei 125, Sector 1, 1936–1938, Bibliotecă națională, Clasicizant modern, în funcțiune
  • Școala Superioară de Război (azi UNAp „Carol I”), Șos. Panduri 68–72, Sector 5, 1937–1939, Învățământ militar, Monumental modern, în funcțiune

Clădiri publice și administrative (în afara Bucureștiului)

  • Fațada și reconstrucția Palatului Culturii / Operei, Str. Mărășești 2, Timișoara, 1934–1936, Operă/Teatru, Neobizantin monumental, în funcțiune
  • Institutul de fizică și chimie al Academiei (U. Regele Ferdinand I), Cluj-Napoca, 1937–1939, Institut universitar, Modern, în funcțiune (campus UBB)
  • Legația României, Praga, Cehia, 1937–1938, Reprezentanță diplomatică, Modern clasicizant
  • Ambasada României, Viena, Austria, 1946–1947 (colab.), Reprezentanță diplomatică
  • Ambasada României, Sofia, Bulgaria, 1947 (colab.), Reprezentanță diplomatică

Reședințe și vile particulare, blocuri de locuințe

  • Vila ministrului Constantin Bușilă, Str. Rabat 1, București, 1933, Vilă urbană, Neoclasic modern, Restaurată/ locuință privată
  • Imobilul „Mica” (Blocul Nestor), Calea Victoriei 61–63, București, 1932–1939, Birouri și locuințe, Modernist, Demolat (1977)

Proiecte expoziționale și speciale

  • Pavilionul României – Expoziția Internațională Paris 1937, Champ de Mars, Paris, 1937, Pavilion național, Clasic-modern, Desființat
  • Restaurantul României – Expoziția Internațională Paris 1937, Paris, 1937, Restaurant expozițional, Modern, Desființat

Listele de mai sus însumează lucrările majore cu adresă și date verificabile public. În arhivele profesionale există și alte proiecte (clădiri școlare, sanitare, gară regală Băneasa/Sinaia, studii de sistematizare) atribuite lui Duiliu Marcu; pot fi adăugate în fișe individuale pe măsură ce se identifică adresele exacte.

Referințe:


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index