Un nou cinematograf în Capitală. Inaugurarea Blocului ARO
Capitala noastră se occidentalizează. Realizările din ultimi ani i-au schimbat aspectul. Crearea marilor bulevarde Take Ionescu și Brătianu, precum și clădirile monumentale în opt și zece etaje fac din aceste importante artere de circulație centrul necontestat al orașului. Pe locul pe care odinioară Marghiloman își clădise Palatul său, se ridică astăzi impozanta construcțiune a soc. „Asigurarea Românească” în genul zgârie-norilor de peste ocean.
Anul acesta, aceeași Societate a construit, în spațiul dintre laturile clădirii, o monumentală sală de spectacole demnă de marile centre din Apus. După denumirea societății proprietare și sala a fost intitulată „ARO”. Suprafața ocupată de acest cinematograf este de circa 2000 m², iar clădirea constituie o interesantă realizare tehnică, fiind în formă ovală și acoperită cu o boltă enormă care asigură o acustică perfectă și o vizibilitate desăvârșită din orice loc. S'au întrebuințat numai pentru armarea betonului aproape 17 vagoane fer, iar traversele pe care se sprijină balconul au fost special lucrate de Uzinele Reșița.
Deoarece sala va adăposti un număr de 2.000 spectatori, a trebuit să se rezolve problema aerisirii și ventilației. În acest scop, Societatea „Asigurarea Românească” s-a adresat fabricilor „Wissner” din Görlitz (Germania), cele mai renumite în acest domeniu și care au echipat sala cu aparate automate de încălzire, răcire și ventilare, aparate care au capacitatea de a primeni în cel mult zece minute aerul întregii săli. După ce e captat, aerul e trecut printr-o ploaie de apă, sterilizat și ozonificat. Apoi el este purtat prin canale, până la gurile ventilatoarelor ce-l aduc în sală. Aceste canale au o lungime totală de aproape un km., iar pentru căptușirea lor au fost necesari peste 4000 m² de materie izolantă, Cellotex.
Grație automatizării acestor aparate, temperatura și umiditatea vor fi menținute constant la același grad indiferent de numărul spectatorilor, astfel că aerul confinat ce caracterizează marile aglomerațiuni în loc închis nu va mai îngreuna respirația, fiind mereu primenit și ozonificat.
Aparatele de proiecție vor asigura o prezentare ireproșabilă a filmelor. Așezarea localului pe marile bulevarde, precum și programele de excepțională calitate vor atrage publicul iubitor de frumos și înțelegător al eforturilor făcute de a se dărui Bucureștilor o asemenea sală de spectacole. De altfel, exploatarea cinematografului se va face de către Departamentul din București al vechei Asociațiuni Culturale „Astra”, care, neurmărind foloase imediate, va avea posibilitatea să mențină întotdeauna un nivel artistic cât mai ridicat. Inaugurarea cinematografului „ARO” va avea loc de Crăciun. (articol din presa vremii – vezi poza de mai sus)
Referințe:
- Lucia Creangă (Arhiva de arhitectură)
- Apartament H. Creangă (Arhiva de arhitectură)
- Horia Creangă (OAR Brașov, Covasna, Harghita)
- Mihaela Creangă: căsătorie sub bombardamente (Jurnalul)
- Familia Creangă: Horia şi Ion Creangă, arhitecţi români, nepoţii lui Ion Creangă, fii lui Constantin Creangă (II) (Jurnalul de Drajna)
- Ion Creangă și ai săi (II) (7Iași)
- Viaţa ultimului Creangă din România, la 88 de ani (Jurnalul)
- CASA DR. PETRU GROZA (Primăria Deva)
- Nepotul lui Ion Creangă a adus modernismul la Bucureşti (Cotidianul)
- Imobilul ARO din București (Nae Răzvan Andrei)
- Morminte ale arhitecților în Cimitirul Bellu (Andreea Pop - Muzeul Municipiului Bucureşti – Bucureşti. Materiale de Istorie şi Muzeografie XXX, 2016)
