Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Haralamb Georgescu (ϯ)
(n. 1908 - d. 1977)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: modernist interbelic

Blocul ARO Palace (Casa Engleză)
6-12 niveluri, 83 apartamente, 1937, modernist interbelic, monument clasa B, risc seismic U2
Blocul ARO-Patria
6-12 niveluri, 54 apartamente, 1934, modernist interbelic, monument clasa A, risc seismic I (pericol public)
Blocul Malaxa - Burileanu
6-12 niveluri, 49 apartamente, 1937, modernist interbelic, monument clasa B, risc seismic II
Cvartalul Calea Ferentari - blocurile comuniste (1945-1949)
cvartale, 60 blocuri, 6-12 niveluri, 1970, funcționalist socialist
Restaurant Pescăruș
comerciale, 1-2 niveluri, 1939, raționalist
Arhitect Haralamb H. (Bubi) Georgescu

Arhitectul Haralamb H. (Bubi) Georgescu

Haralamb H. (Bubi) Georgescu(1908, Pitești, România- 1977 California)  Haralamb Georgescu; după emigrare, în SUA apare frecvent ca Harlan Georgesco - a fost un arhitect modernist român (ulterior româno-american), activ în România în anii 1930–1947 și în Statele Unite din 1947 până la moartea sa, în 1977. În sursele publice apare faptul că are familie și un fiu, Christopher (Chris) Georgesco, devenit sculptor în California. Unele biografii consemnează moartea ca rezultat al unui incident violent în California, la 22 noiembrie 1977; detaliile diferă între surse (unele formulează generic „incident tragic”, altele dau narațiuni mai precise). Este asociat cu modernismul interbelic bucureștean (în special prin colaborarea cu Horia Creangă) și cu modernismul californian de după război (locuințe, apartamente, proiecte de deșert, programe medicale și un set de propuneri vizionare de urbanism pentru Los Angeles).

Context profesional și început de carieră în România (1933–1947)

A urmat studiile de arhitectură la București și a obținut diploma în 1933 (menționată și ca diplomă a Academiei/Școlii Superioare de Arhitectură). În biografiile românești este descris ca format într-un mediu universitar în care predau personalități precum Nicolae Ghika-Budești, Duiliu Marcu, Constantin Iotzu, iar în anii de studenție lucrează în atelier (studio) la Constantin Iotzu, experiență care îi întărește disciplina de proiectare și atenția pentru detaliu. După absolvirea din 1933, intră rapid în zona „nucleului modernist” bucureștean și devine colaborator apropiat (apoi asociat/partener permanent în practica de proiectare) al lui Horia Creangă, în proiecte care au devenit repere pentru modernismul interbelic românesc: cinematografe, clădiri publice, proiecte industriale și hoteluri.

În paralel cu proiectarea, își construiește o prezență profesională solidă (inclusiv roluri de arhitect consultant și activitate didactică). O sinteză cronologică românească îl plasează ca arhitect consultant la Primăria Municipiului București (anii 1930) și, mai târziu, implicat în proiecte ale Companiei de Telefoane; din 1944 apare ca profesor de atelier la Facultatea de Arhitectură. În plan intelectual, este asociat și cu dezbaterile despre oraș și modernitate (în jurul revistei „Simetria”), unde este reținut ca autor/participant la discursul critic despre evoluția Bucureștiului și problemele de planificare urbană.

Emigrarea și reinserția profesională în SUA (din 1947)

În 1947 părăsește România și se stabilește în Statele Unite. Prima etapă americană este una academică: predare la University of Nebraska (Lincoln), în intervalul de după sosire, înainte de reintrarea completă în practica privată și înainte de obținerea licenței de practică în California. Din 1951 se fixează în zona Los Angeles, unde lucrează în mai multe birouri (în sursele Getty apare clar parcursul prin Paul László, McAllister & Wagner și Kenneth Lind). În 1957 formează un parteneriat cu James Larson; în 1959 lucrează și cu Howard Lapham pentru proiecte în Palm Springs; în 1964 obține licența de arhitect în California și își consolidează practica proprie în zona Century City.

Profil profesional și stil arhitectural

În România, Georgescu este, în linii mari, un modernist „raționalist”: volumetrii clare, fațade cu puțină ornamentație, accent pe funcțiune, lumină, structură și pe integrarea noilor tipologii urbane (cinematograf, clădiri comerciale, hale, industrie) în țesutul orașului. Colaborarea cu Horia Creangă îl plasează în filonul modernismului „de mari programe” (hoteluri, hale, industrie), cu o cultură tehnică solidă și o atenție constantă la eficiență și expresie structurală. În SUA, își adaptează modernismul la clima și cultura locuirii californiene: planuri deschise, relații interior–exterior, geometrii puternice (exemplul cel mai citat fiind casa Pasinetti, construită pe o logică de „cuburi”), utilizarea controlată a materialelor calde (lemn) și a suprafețelor vitrate mari pentru lumină și perspective.

În proiectele religioase ortodoxe din SUA, este reținut pentru o traducere modernistă a unor elemente și atmosferă inspirate din arhitectura tradițională românească (în special filon transilvănean/lemn), fără a abandona disciplina modernă a structurii și a spațiului. În urbanismul speculativ, propunerea „Skylots” (în jurul anului 1965) este asociată cu ideea de turnuri înalte cu „străzi verticale” și unități de locuire suspendate, gândite ca răspuns la congestia metropolitană și la probleme de mediu (o temă surprinzător de actuală pentru momentul respectiv).

Poziții, colaborări și recunoaștere profesională: Colaborare definitorie în România: Horia Creangă (aprox. un deceniu); Activitate universitară: profesor asociat/atelier (România, anii 1940), apoi University of Nebraska (SUA, etapa de început); Practică în SUA: colaborări în birouri din Los Angeles, parteneriat (Larson), asociere profesională pe proiecte de deșert (Lapham), apoi birou propriu după licențiere; AIA: menționat ca membru în biografiile românești și în fișa Getty (contextul licențierii și maturității profesionale).

Lucrări și proiecte (selecție)

Notă: Pentru România, o parte din lucrări sunt cunoscute și circulate public mai ales prin asocierea cu Horia Creangă; acolo unde există co-autor/colaborator, acesta este menționat ca atare. Pentru SUA, unele adrese sunt publice și verificabile, altele circulă doar la nivel de cartier/oraș.

Clădiri publice și administrative (România)

  • Cinematograful ARO / ulterior Patria, București (zona Bd. Magheru – ansamblul ARO; în colaborare cu Horia Creangă, în diverse faze ale complexului).
  • Restaurantul Pescăruș, Parcul Herăstrău, București (pavilion/restaurant modernist; asociat cu echipa Creangă–Georgescu și cu pavilioanele expoziționale ale anului 1939).
  • Pavilioane expoziționale pentru „Muncă și voie bună” / „Luna Bucureștilor” (București, 1939; contextul modernismului expozițional interbelic).
  • Clubul Funcționarilor Comunali (Parcul Herăstrău; ulterior asociat cu restaurantul „Rața”; proiect inițiat înainte de 1948 și finalizat ulterior de alți arhitecți, conform sintezelor biografice).
  • Sediul Companiei de Telefoane, Sibiu (menționat ca proiect în anii 1940, asociat cu activitatea pentru Compania de Telefoane).

Hoteluri și turism (România)

  • Hotel ARO-Palace, Brașov (în colaborare cu Horia Creangă; proiect și execuție în intervalul 1937–1941, în diferite sinteze).
  • Hotel/Pensiune, Eforie Sud (menționat în sinteze biografice).
  • Vila de vacanță / reședință pentru Marele Voievod Mihai, Eforie Nord (menționată în sinteze biografice).
  • Hotel (60 camere), Pucioasa (menționat în sinteze biografice pentru anii 1940).

Proiecte industriale și infrastructură (România)

  • Fabrica de locomotive și țevi Malaxa, București (ansamblu industrial; asociat cu Creangă–Georgescu în sinteze).
  • Fabrici de industrializare a laptelui (Alba Iulia, Simeria, Burdujeni – menționate pentru perioada anilor 1940).
  • Fabrica de locomotive „Concordia”, Ploiești (menționată în sinteze biografice).

Piețe, hale și clădiri comerciale (România)

  • Halele Centrale Obor (Halele Obor), București (inițiere și/sau supraveghere de execuție în contextul proiectului Creangă; asociere explicită în fișe și sinteze).
  • Imobile/componente comerciale în zona ARO (București; în diverse faze ale complexului).

Reședințe și vile particulare (România)

  • Imobil de locuințe, Str. Dr. Lister nr. 18, București (menționat ca lucrare în portofoliul timpuriu).
  • Imobil de locuințe, Str. Roma nr. 19, București (menționat ca lucrare).
  • Lucrări de locuințe în zona Parcului Carol (București; menționate în sinteze).
  • Lucrări de locuințe în parcelarea Jianu (București; menționate pentru jurul anului 1940).
  • Intervenție (garaj, 1936; adaos, 1941) la Vila George Lucasievici / Sofia Gr. Dumitrescu, Str. Dumbrava Roșie nr. 6, București (vila originală este anterioară; contribuția lui Georgescu e legată de anexe/adaos).

Imobile de raport și blocuri de locuințe (România)

  • Blocul Malaxa – Burileanu, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 35–35A, București (co-autorat/colaborare cu Horia Creangă; asociat și cu Rudolf Fraenkel ca colaborator).
  • Blocul ARO („Casa Engleză”), Calea Victoriei nr. 91–93, București (asociat cu Horia Creangă și Haralamb Georgescu, în fișele de portofoliu).
  • Ansamblu de locuințe pentru Compania de Telefoane, Calea Rahovei, București (1944–1947, menționat ca program de locuire pentru companie).

Clădiri publice și administrative (SUA)

  • Falling Asleep of the Ever-Virgin Mary (St. Mary) Romanian Orthodox Cathedral, 3256 Warren Rd, Cleveland, Ohio (proiectată de Haralamb Georgescu, stil inspirat din bisericile de lemn din Transilvania, conform surselor enciclopedice locale).
  • George Romanian Orthodox Cathedral, 18405 W 9 Mile Rd, Southfield, Michigan (catedrală/parohie a Episcopiei Ortodoxe Române din America; adresă publică în directoare bisericești).
  • Centre medicale / clădiri de sănătate în zona Los Angeles (menționate ca tipologie recurentă în perioada matură americană; listele arhivistice Getty includ proiecte precum Lakeview Hospital etc.).
  • Cămin pentru vârstnici / „Home for the Aged”, Reseda, California (menționat în sintezele de carieră americană).

Reședințe și vile particulare (SUA – Los Angeles și deșert)

  • Pasinetti Residence, 1421 Summitridge Dr, Beverly Hills, California (1958; casă modernistă compusă din volume/cuburi; spațiu principal 20×20×20 ft; proiect foarte bine documentat în presa de arhitectură și în presa generală).
  • Locuința proprie, 420 S. Westgate Ave, Brentwood, Los Angeles, California (menționată în listele de lucrări și în sinteze).
  • Locuințe în Pacific Palisades (ex. „Guy Pauker Residence”, menționată la nivel de localizare; adresele exacte nu sunt stabilizate în sursele publice generale).
  • Locuințe în Palm Springs și comunități de deșert (mai multe case mari, proiecte rezidențiale și conexe, în asociere cu Howard Lapham în intervalul 1959–1963).
  • Alte reședințe menționate în listele de lucrări: Crescent Avenue (Beverly Hills), Kearsarge Street (Brentwood) etc. (fără a fixa aici adrese complete, deoarece circulă neuniform în surse publice).

Alte proiecte în SUA

  • Apartment building, 691 Levering Avenue, Westwood, Los Angeles (menționat în listele publice).
  • Bloc de locuințe pe Pacific Avenue, Venice, California (menționat în sinteze biografice).
  • Mary Romanian Orthodox Cathedral (Cleveland) – vezi mai sus (adresă completă publică).
  • George Romanian Orthodox Cathedral (Southfield, Michigan) – vezi mai sus (adresă completă publică).
  • Restaurant românesc în Montrose, California (menționat ca proiect în sintezele biografice).
  • Skylots (Los Angeles, cca. 1965): turnuri de mare înălțime cu „străzi verticale” și loturi suspendate; propunere neconstruită, documentată în arhivele Getty și în articole despre Los Angeles „never built”.

Arhive, biblioteci de documente, planuri și fonduri relevante

  • Getty Research Institute (Los Angeles): „Haralamb H. Georgescu papers, 1907–1992, bulk 1931–1977” – fond cu fotografii, desene, microfilm, dosare de proiect, corespondență și documente (include proiecte din România și mai ales din SUA).
  • Finding aid / ghid de arhivă (OAC – Online Archive of California) pentru același fond: listări de proiecte și structura cutiilor/dosarelor (ex. Skylots, Pauker House, Grossman House, Lark-Arrow Apartments, Lakeview Hospital etc.).
  • UAUIM (București): program de cercetare și eveniment/expoziție dedicată, cu participări ale unor cercetători și curatorul Getty (Wim de Wit), care fixează un cadru de recuperare academică a arhitectului în România.
  • Arhiva de Arhitectură (București, platformă de documentare): fișă biografică cu date de înregistrare profesională, domiciliu, sediu profesional și cronologie instituțională (utilă pentru reconstrucția traseului profesional din anii 1930–1940).

Referințe


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index