Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Lucia Dumbrăveanu-Creangă (ϯ)
(n. 1895 - d. 1957)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: modernist interbelic

Blocul ARO-Patria
6-12 niveluri, 54 apartamente, 1934, modernist interbelic, monument clasa A, risc seismic I (pericol public)
Teatrul Giulești
culturale, 2-5 niveluri, 1927, art deco
Vila Inginer T. Mareș
case/vile, 1-2 niveluri, 1930, modernist interbelic
Arhitecta Lucia Dumbraveanu Creanga

Arhitecta Lucia Dumbrăveanu-Creangă

Lucia Dumbrăveanu-Creangă (cunoscută și ca Lucia Creangă) a fost arhitectă română, activă în perioada interbelică și postbelică, asociată profesional cu atelierul familiei Creangă și cu proiectele lui Horia Creangă. A fost soția arhitectului Horia Creangă și a lucrat în formule de echipă (Horia – Lucia – Ion). Lucia Dumbrăveanu-Creangă s-a născut la 11 decembrie 1895, la București (Regatul României). A decedat în 1957. În biografiile despre familia Creangă este menționată și legătura de rudenie cu arhitecta Henrieta Delavrancea-Gibory (verișoară). Căsătoria cu Horia Creangă a avut loc la Paris, în 1923. Din această relație a existat cel puțin un copil (în surse publice este menționată fiica Mihaela Creangă-Mihaescu), iar presa a publicat materiale cu detalii de familie (inclusiv despre divorț și situații patrimoniale).

Carieră și poziții profesionale

A început studiile la Școala de Arhitectură din București în 1915. Episodul din 1916–1917 (blocarea la Petrograd, apoi revenirea în România și ulterior în București) este parte din biografia de context care explică întreruperile și reluarea parcursului. În 1920 intră la Școala de Arte Frumoase din Paris; în sursele cercetate apar două repere de diplomă (1924 și 1926), iar în fișe publice este menționată diploma în 1926 și echivalarea în 1927 la București, înscrisă în Corpul Arhitecților în 1933. În același set de informații este prezentată ca prima arhitectă din România diplomată a școlii din Paris (formulare care apare în sursa ta).

După perioada pariziană, revine în România în 1927 împreună cu Horia Creangă. În intervalul 1926–1931 este menționată ca arhitectă la Direcția Consiliului Tehnic Superior din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice. În paralel, lucrează în atelierul familiei Creangă, în formula profesională care include și pe Ion Creangă. Datele de practică și evidență profesională din fișele consultate menționează: sediul profesional în str. Dionisie nr. 2 și Bd. Take Ionescu nr. 12.

Din informațiile disponibile, Lucia Dumbrăveanu-Creangă este un profil de arhitectă formată în mediul academic parizian, dar activă într-un atelier care, în România interbelică, a fost direct conectat la modernismul european (art deco târziu, modernism interbelic, raționalism, utilizarea betonului armat și a limbajului volumetric simplificat). În literatura despre Horia Creangă, rolul Luciei apare adesea ca parte a mecanismului de atelier: pregătirea relațiilor profesionale, susținerea funcționării echipei și participarea efectivă la proiectare și concursuri. În proiectele în care este creditată, apar tipologii reprezentative pentru modernizarea Bucureștiului: teatru de cartier, imobile de raport și blocuri de locuințe, vile, proiecte hoteliere (inclusiv unele neexecutate) și participări la concursuri de anvergură.

Lucrări documentate

  • Teatrul Giulești, Calea Giulești nr. 16, București (1927) – clădire nerezidențială (astăzi Opera Comică pentru Copii), indicată în surse ca fiind realizată de echipa Horia Creangă, Lucia Dumbrăveanu-Creangă, Ion Creangă.
  • Concursul pentru Palatul Culturii din Constanța (1928) – participare în echipa Creangă; premiul II; în cronologii publice despre Horia Creangă apare frecvent mențiunea concursului din Constanța în aceeași perioadă.
  • Concursul pentru Opera Română (1947) – participare în colectivul coordonat de Duiliu Marcu, premiu în etapa I.
  • Blocul ARO / Patria, Bd. Gheorghe Magheru nr. 12–14, București – creditată în echipă cu Horia Creangă, Haralamb Georgescu și Ion Creangă; clădire modernistă interbelică, monument istoric (clasa A), cu cinematograful Patria.
  • Vila dr. Petru Groza, Deva (în unele surse 1929/1930; alte surse locale indică proiectarea 1927–1929 în atelierul lui Horia Creangă) – lucrare de început a atelierului Creangă, asociată frecvent cu perioada de consacrare a echipei.
  • Vila ing. T. Mareș, Intr. Geneva nr. 6, București (1930) – creditată în echipă (Horia, Ion, Lucia).
  • Casa / Vila Eugen Savu, str. Liviu Rebreanu nr. 21, Predeal (1937) – menționată ca lucrare a Luciei Dumbrăveanu-Creangă.
  • Hotel Balcic O.N.T. (1938, neexecutat; motiv invocat în surse: pierderea Cadrilaterului) – menționat explicit ca proiect al Luciei Dumbrăveanu-Creangă.

Referințe



Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index