Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Ion Creangă (ϯ)
(n. 1898 - d. 1931)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: modernist interbelic

Bloc Cezar Pop și Mihai Gheorghiu
6-12 niveluri, 14 apartamente, 1929, art deco, risc seismic I (pericol public)
Blocul ARO-Patria
6-12 niveluri, 54 apartamente, 1934, modernist interbelic, monument clasa A, risc seismic I (pericol public)
Blocul Loga
case/vile, 2-5 niveluri, 1930, modernist interbelic, monument clasa B
Teatrul Giulești
culturale, 2-5 niveluri, 1927, art deco
Vila Ing. Ioan Tomescu (?)
case/vile, 1-2 niveluri, 1936, modernist interbelic

Arhitectul Ion Constantin Creangă

Ion Creangă (Ion C. Creangă; în familie apare și ca Ionel / Ion Constantin) a fost arhitect român din generația interbelică, fratele mai mic al arhitectului Horia Creangă. Activitatea lui documentată public este scurtă (se încheie în 1931), iar în cele mai multe surse apare ca membru al echipei Creangă (Horia – Lucia – Ion), cu contribuții la proiectele de început ale atelierului. Ion Creangă s-a născut la București, în Regatul României, la 27 octombrie 1898. A decedat la 3 martie 1931, în urma unui accident de automobil. În 1924 s-a căsătorit la Paris cu Marie Louise Vaurés (Mauricette). 

Carieră și contexte de lucru

Ion Creangă a studiat arhitectura la Paris, în zona École des Beaux-Arts / Școala de Arte Frumoase. În informațiile pe care le-ai atașat apar două variante pentru anul absolvirii (1924 și 1926), iar într-o sursă narativă apare explicit susținerea diplomei la 23 februarie 1926. În lipsa unui document de diplomă accesibil direct în sursele consultate aici, rețin ca cert faptul că a fost format la Paris și că momentul diplomei este indicat cel mai clar ca 23 februarie 1926. 

După etapa pariziană, Ion Creangă este menționat ca lucrând în Franța (inclusiv la Compagnie du Nord și pentru o perioadă la uzinele Citroën), apoi stabilindu-se în București (octombrie 1927). În aprilie 1929 este angajat în serviciul de Studii și Construcții al Casei Muncii CFR, în paralel cu activitatea în echipa Creangă. În această perioadă apare în mod repetat descrierea rolului lui ca arhitect de redactare / lucru intens în atelier, complementar stilului mai “boem” al fratelui său (caracterizare atribuită în surse memorialistice și reluate de presă). 

Din datele publice disponibile, Ion Creangă nu apare cu o operă semnată autonom, comparabilă ca volum cu a lui Horia Creangă, ci mai ales ca parte a unei echipe care, în intervalul 1929–1931, lucrează la trecerea către arhitectura modernă interbelică din București (imobile de raport, vile urbane, clădiri social-culturale). În special, proiectele asociate echipei Horia și Ion Creangă din 1929 sunt prezentate ca exemplificând tranziția spre un limbaj modern, cu elemente Art Deco clasicizant în cazul imobilului de pe Schitu Măgureanu 19. 

Lucrări și clădiri atribuite 

Este frate cu Horia Creangă și a lucrat în aceeași formulă profesională cu acesta și cu Lucia Dumbrăveanu-Creangă. Clădiri publice și administrative

  • Teatrul muncitoresc CFR Giulești, București (1929) – astăzi Opera Comică pentru Copii din București, situată pe Calea Giulești nr. 16. Aapare ca proiect realizat în echipă cu soții Creangă, cu participarea lui Ion Creangă.
  • Imobil de raport / bloc de locuințe, Bd. Schitu Măgureanu nr. 19, București (1929) – inscripționat și prezentat în mai multe articole ca lucrare a echipei Horia și Ion Creangă; descris ca exemplu de trecere spre arhitectura modernă interbelică, cu elemente Art Deco de manieră clasicizantă. 
  • Imobilul ARO / Patria (sediul societății Asigurarea Românească), Bd. Gheorghe Magheru nr. 12–14, București (proiect 1929–1931; cinema ulterior) – în materialul atașat apare explicit Ion Creangă în lista de arhitecți, alături de Horia Creangă, Haralamb Georgescu și Lucia Dumbrăveanu-Creangă (atribuirile pe faze pot diferi în literatura de specialitate; aici notez strict ce rezultă din fișierul furnizat).
  • Bloc de locuințe, str. Schitu Măgureanu nr. 19, București (menționat și separat în nota ta ca „Bloc locuințe”) – coincide cu imobilul de raport de mai sus, dar îl păstrez și sub această formulare deoarece apare astfel în documentul furnizat.
  • Vila inginer Ion Miclescu, str. Paris nr. 56, București (1930) – menționată ca proiect semnat de echipa Horia și Ion Creangă (cu Maria Irineu-Friedman în echipa lui Horia Creangă).
  • Vile pe Intrarea Geneva: Vila ing. Ioan Tomescu, Intr. Geneva nr. 8, București (datare/atribuiere cu ambiguități; apare o discuție 1930 vs 1936 și problema identificării clădirii actuale). Vila inginer T. Mareș, Intr. Geneva nr. 6, București (1930; stil neoromânesc în fișierul tău, cu arhitecți Horia Creangă și Ion Creangă).
  • Vile pe Calea Plevnei, București – menționate ca participare în echipa soților Creangă.

Ion Creangă și-a desfășurat întreaga activitate profesională cunoscută în cadrul mediului familial și profesional creat de familia Creangă, lucrând constant alături de fratele său, arhitectul Horia Creangă, și de soția acestuia, arhitecta Lucia Creangă, născută Dumbrăveanu. Activitatea sa nu este documentată ca una independentă, cu un atelier propriu sau cu o operă semnată distinct, ci ca parte integrantă a firmei de arhitectură și a echipei de lucru formate de cei doi soți Creangă.

În acest context, Ion Creangă trebuie înțeles ca arhitect implicat direct în activitatea de proiectare, redactare și dezvoltare a proiectelor realizate de biroul Creangă în anii de început ai perioadei moderne interbelice. Chiar dacă numele său nu apare întotdeauna menționat explicit ca autor, coautor sau asistent în documentațiile de epocă, în articolele de specialitate sau în inscripțiile oficiale ale clădirilor, este foarte probabil ca el să fi participat efectiv la elaborarea unei mari părți dintre lucrările atribuite arhitecților Horia și Lucia Creangă.

Prin urmare, în lipsa unor delimitări clare ale rolurilor individuale în cadrul atelierului, o parte semnificativă a proiectelor realizate sub semnătura soților Creangă poate fi considerată rezultatul unui efort colectiv, în care Ion Creangă a avut un rol constant, chiar dacă discret, în cadrul familiei și al firmei de arhitectură Creangă.

Referințe


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index