Arhitectul State Baloșin
State Baloșin s-a născut în anul 1885, în satul Negoiești, județul Mehedinți, într-o zonă rurală tipică Olteniei de sud, într-un context socio-cultural în care tradiția și arhitectura vernaculară au influențat formarea multor arhitecți ai generației sale. Urmează cursurile Școlii Superioare de Arhitectură din București, pe care le finalizează în 1915, într-o perioadă în care școala era în plină transformare, marcând trecerea de la neoromânesc la primele influențe moderniste. Activitatea profesională se desfășoară în principal în București, dar și în alte orașe importante din sudul și estul țării. Moare în 1953, la vârsta de 68 de ani.
După absolvire, intră în serviciul Ministerului de Finanțe, instituție pentru care proiectează și gestionează lucrări timp de aproximativ 30 de ani. Activitatea sa cuprinde proiectarea unor clădiri administrative și coordonarea unor investiții publice, participă la programe de construcție și reorganizare administrativă. În paralel, desfășoară o activitate susținută de arhitect independent în București, realizând locuințe particulare, în special în perioada imediat postbelică (1918–1930).
În paralel, în anii 1915–1930, se remarcă în București printr-o serie de case și vile în stil neoromânesc, adaptate cerințelor urbane și contextului arhitectural interbelic. Aceste lucrări timpurii au contribuit la configurarea unor cartiere rezidențiale în plină expansiune. State Baloșin își formează un portofoliu consistent de locuințe neoromânești, prin care se aliniază tendințelor dominante ale perioadei. Multe dintre acestea sunt clasate astăzi ca monumente istorice sau au rămas repere ale cartierelor centrale.
Activitate profesională și urbanistică
În cadrul Ministerului de Finanțe, Baloșin are atribuții tehnice legate de proiectarea și supervizarea clădirilor administrative. Aceste proiecte evidențiază o abordare pragmatică, orientată spre funcționalitate, dar și spre integrarea stilistică în contextul arhitectural local. State Baloșin se afirmă și în domeniul urbanismului. Obține Premiul III la concursul pentru Primăria Municipiului București în 1926, ceea ce îl plasează în rândul arhitecților de referință ai epocii interbelice. Ulterior, întocmește planul de parcelare al proprietății Mardorev din Fundeni (30 ha), un proiect amplu de urbanizare, care urmărea structurarea unei zone periferice după principii moderne de lotizare și circulație. În 1936, întocmește planul de parcelare a proprietății Mardorev (30 ha, zona Fundeni), demonstrând interes pentru urbanism și organizarea teritorială. Realizează și planuri de sistematizare pentru orașele Turnu Severin și Galați, planuri ce se înscriu în efortul interbelic de modernizare urbană, orientat spre traficul rutier, igienă, profil stradal și dotări publice.
Profil arhitectural și evoluție stilistică
Cariera lui State Baloșin are două etape distincte, corespunzătoare transformărilor arhitecturii românești interbelice.
Etapa neoromânească (până în 1930)
În prima parte a activității, Baloșin proiectează numeroase locuințe urbane în stil neoromânesc, utilizând fațade tencuite, cu brâie și ancadramente inspirate din arhitectura tradițională, ferestre trilobate, stâlpi scurți și arcade ale pridvoarelor, acoperișuri înalte, învelite cu olane. Exemple reprezentative: Str. Popa Tatu nr. 53, Str. Roma nr. 43 bis și nr. 45, Str. Haga nr. 3, 7 și 9, Str. Tufișului nr. 4.
Casele și vilele proiectate în această perioadă sunt caracterizate prin pridvoare cu arcade și stâlpi scurți, ancadramente sculptate și brâuri decorative, acoperișuri înalte, în două sau patru ape, compoziții simetrice și detalii inspirate din arhitectura vernaculară. Aceste locuințe definesc o primă etapă coerentă în activitatea sa, marcată de atașamentul față de tradiția arhitecturală românească.
Etapa modernistă și Art Deco (după 1930)
După 1930, adoptă limbajul modernist și Art Deco, caracterizat prin fațade plane și compoziții verticale pronunțate, colțuri rotunjite, ferestre continue, balcoane în consolă și volumetrii compacte, utilizarea betonului armat și a fațadelor placate. Blocurile sale moderniste din zona Bulevardului N. Bălcescu, Calea Victoriei și Cișmigiu au devenit repere ale Bucureștiului interbelic și astăzi fac parte din fondul construit protejat sau din zonele de risc seismic ridicat.
În această perioadă, Baloșin adoptă un stil modernist caracterizat prin volumetrii verticale sau orizontale bine definite, colțuri rotunjite sau accentuate volumetric, fațade cu jocuri de plinuri și goluri, logii sau balcoane continue, utilizarea betonului armat. Blocurile realizate de el în centrul Bucureștiului au devenit repere ale modernismului interbelic și sunt prezente în numeroase studii de arhitectură.
Lucrări principale
Reședințe și vile particulare – etapa neoromânească
- Str. Popa Tatu nr. 53 (1924): Locuință urbană cu structură tradițională, fațadă tencuită, elemente florale stilizate și o compoziție echilibrată. Se înscrie în zona de tranziție dintre casele tradiționale de sfârșit de secol XIX și versiunea urbanizată a stilului neoromânesc.
- Str. Roma nr. 43 bis și nr. 45: Două vile din aceeași serie, amplasate într-un cartier cu parcelări regulate. Sunt caracterizate prin loggii discrete, ferestre trilobate și acoperișuri ample. Reprezintă modelul de locuință urbană neoromânească de clasă medie-superioară.
- Str. Haga nr. 3, 7, 9: Clădiri de mici dimensiuni, considerate astăzi repere ale cartierului. Cele din numerele 3 și 7 sunt clasate monument istoric. Prezintă elemente tipice: arcade, brâuri, streașină adâncă. Arată modul în care Baloșin transpune limbajul tradițional în loturi mici, de oraș.
- Str. Tufișului nr. 4: Vila are un volum clar definit, utilizând un sistem decorativ modest, dar armonios. Este un exemplu de adaptare a neoromânescului la un buget redus, păstrând însă estetica generală.
Reședințe și vile particulare – etapa modernistă
- Str. Armenească nr. 37: Casă urbană cu influențe neoclasice, volum simplu, ferestre verticale și ornamentație redusă. Se înscrie în morfologia cartierului Armenească, marcând trecerea spre limbajul modern.
- Str. Popa Petre nr. 14 (1930): Locuință cu influențe mediteraneene, indicată de forma ferestrelor și de profilul acoperișului. Face parte dintr-un lot de vile interbelice, fiecare cu o identitate stilistică proprie.
- Str. Washington nr. 13 și Str. Cobălcescu nr. 44: Două exemple de case urbane moderne, cu fațade simple, cu puține ornamente, punând accent pe utilitate.
- Str. Arhiereu Calist nr. 22, Str. Sovata nr. 25 (strada nu poate fi identificată - n.r.), Str. Mihail Cornea nr. 4 (astăzi str. Gala Galaction): Locuințe moderniste de scară mică, integrate în țesutul dens al zonei centrale, cu balcoane în consolă și goluri verticale care subliniază fațada.
- Str. Av. Zorileanu, lot 32; Str. Ceres nr. 12 (strada nu poate fi identificată - n.r.); Str. Carol Davila nr. 80: Seria de vile construite în zone cu parcelări noi, caracterizate prin proporții cubiste, tendințe Art Deco și utilizarea unor detalii metalice specifice deceniului al patrulea.
- Str. B. Șt. Delavrancea nr. 21 și Str. Pitar Moș nr. 21: Locuințe elegante, cu influențe Art Deco, marcate prin verticalități puternice și tratamente diferențiate ale colțurilor.
Imobile de raport și blocuri de locuințe
- Blocul „Creditul Minier”, Bd. N. Bălcescu nr. 16 (1933): Imobil Art Deco, cu un profil vertical puternic, fațade ritmate prin pilaștri subtili și goluri ample. Colțul clădirii este accentuat, iar parterul este conceput pentru funcțiuni comerciale. Număr mare de apartamente, planuri flexibile și circulații eficiente pentru perioada interbelică.
- Blocul „Wilson”, Bd. N. Bălcescu nr. 25 (1934): Unul dintre cele mai cunoscute blocuri ale sale. Colțul clădirii era rotunjit și spectaculos; după cutremurul din 1977, zona de colț a fost modificată. Clădirea prezenta un tratament modernist sobru, cu balcoane lungi și o articulare clară a tramei de fațadă.
- Blocul „Pherikide”, Bd. N. Bălcescu nr. 24 (1934): Un bloc impozant, cu detalii Art Deco evidente, ferestre continue, balcoane în trepte și o compoziție foarte echilibrată pentru un imobil de mari dimensiuni. Considerat una dintre piesele importante ale modernismului central.
- Blocurile Str. Brezoianu nr. 29A și 29C (1935): Două imobile de raport, integrate în frontul stradal din apropierea Cișmigiului. Volume robuste, fațade mixte și soluții eficiente de iluminare a apartamentelor. Blocurile General Algiu / Schindl și Ion G. Berceanu / Algiu: Imobile înalte, între 6 și 12 niveluri, cu peste 40–60 de apartamente. Aceste blocuri sunt exemple elocvente de densificare urbană în perioada interbelică.
- Blocul „Cișmigiu Palace” (Karmitz), Intr. Victor Eftimiu nr. 9 (1933): Clădire emblematică, cu un limbaj Art Deco și modernist. Volumele sunt ritmate de benzi verticale, colțurile sunt rotunjite, iar loggiile superioare creează o expresie arhitecturală sofisticată. Se numără printre cele mai fotografiate blocuri interbelice ale Bucureștiului.
- Bloc Bd. I. C. Brătianu / Str. I. Ghica (1935): Imobil urban amplu, la intersecția a două artere importante, cu accente verticale pronunțate și un joc subtil al golurilor de fațadă. Exemplu relevant de adaptare la un lot dificil.
- Bloc Str. I. Câmpineanu nr. 22: Bloc modernist, cu fațadă geometrică, goluri dispuse ritmic și un volum compact.
- Calea Victoriei nr. 58–64 (1936) – Palatul Romarta: Un mare imobil interbelic, astăzi cunoscut ca Romarta. Integrează funcțiuni comerciale și rezidențiale, folosind soluții moderne de structură și distribuție interioară. Fațada prezintă reliefuri discrete și o compoziție aproape simetrică.
- Blocul „Creditul Rural”, Bd. I. C. Brătianu / Str. Doamnei (1932): Clădire amplă, situată într-o zonă cu trafic intens, în care limbajul modernist este combinat cu elemente Art Deco ale colțului și parterului.
Lucrări în afara Bucureștiului
- Vila Angelescu, Predeal (1925): Vila funcționa ca reședință de vacanță într-o zonă montană. Prezenta un volum masiv, cu elemente tradiționale reinterpretate, adaptate la climatul de altitudine.
- Banca Populară „Înfrățirea”, Domnești-Muscel (1924): Clădire bancară de mici dimensiuni, cu un stil sobru, adaptată cerințelor instituționale și economice din mediul rural interbelic.
- Case proprii la Padeș, Craiova și Băile Herculane: Locuințe realizate pentru uz personal sau al familiei, care reflectă atitudinea arhitectului față de spațiul domestic, cu detalii tradiționale reinterpretate.
Monumente și lucrări comemorative
State Baloșin a proiectat o serie amplă de monumente dedicate eroilor Primului Război Mondial:
- Monumentul eroilor din Parcul orașului Turnu Severin – ansamblu comemorativ cu compoziție verticală.
- Monument Giurgiu – lucrare comemorativă distinctă, cu relief figurativ.
- Monument Mateiaș – parte a ansamblului dedicat luptelor din zona Câmpulung–Mateiaș.
- Monument Padeș – monument situat în zona natală a arhitectului, cu valoare simbolică locală.
Recepție și semnificație
State Baloșin aparține generației interbelice care face trecerea de la neoromânescul anilor 1910–1925 la modernismul și Art Deco-ul deceniilor 1930–1940. Blocurile sale de pe Bulevardul Bălcescu, Calea Victoriei și din zona Cișmigiu sunt considerate printre cele mai reprezentative imobile moderniste ale perioadei. În paralel, lucrările sale timpurii neoromânești sunt relevante pentru evoluția cartierelor rezidențiale centrale, în special în zone precum Popa Tatu, Haga, Roma sau Popa Petre. În ansamblu, activitatea lui Baloșin documentează evoluția arhitecturii bucureștene între tradiție și modernitate și arată o capacitate de adaptare la programe și stiluri diferite, păstrând totodată un nivel ridicat al execuției.
Opera lui State Baloșin documentează evoluția arhitecturii românești într-o perioadă de transformare intensă: a început ca arhitect neoromânesc riguros, apoi a devenit un modernist solid, adaptat cerințelor urbane; a influențat morfologia centrului Bucureștiului prin imobilele sale de mari dimensiuni. Blocurile sale de pe Bd. Bălcescu, Calea Victoriei și zona Cișmigiu sunt astăzi repere ale arhitecturii interbelice, multe situate în zone protejate sau clasate în listele de risc seismic. Contribuția sa la sistematizarea orașelor și proiectele publice îi confirmă statutul de arhitect complet.
Lucrări importante (listă extinsă)
Lista de mai jos include toate realizările cu date din baze arhitecturale (Arhiva de Arhitectură, Metacult, lucrări tipărite, liste de monumente istorice etc.).
Clădiri publice și administrative
- Sediile unor administrații financiare (diverse orașe, 1915–1945) – proiecte realizate în perioada activității la Ministerul de Finanțe.
- Plan de sistematizare Tr. Severin (1930–1936).
- Plan de sistematizare Galați (1930–1936).
- Plan parcelare proprietatea „Mardorev”, Fundeni, 30 ha (1936).
Reședințe și vile particulare (stil neoromânesc, până în 1930)
- Str. Popa Tatu nr. 53, București (1924) – locuință urbană cu elemente tradiționale.
- Str. Roma nr. 43 bis, București – vilă neoromânească.
- Str. Roma nr. 45, București – vilă neoromânească.
- Str. Haga nr. 3, București – vilă neoromânească (monument istoric clasa B).
- Str. Haga nr. 7, București – vilă neoromânească (monument istoric clasa B).
- Str. Haga nr. 9, București – vilă neoromânească.
- Str. Tufișului nr. 4, București – locuință neoromânească.
Reședințe și vile particulare (perioada modernistă)
- Str. Armenească nr. 37, București (cca 1920) – vilă cu vocabular neoclasic modernizat.
- Str. Popa Petre nr. 14, București (1930) – locuință cu influențe mediteraneene.
- Str. Cobălcescu nr. 44, București – locuință urbană modernistă.
- Str. Washington nr. 13, București – locuință modernistă.
- Str. Arhiereu Calist nr. 22 – locuință modernistă.
- Str. Sovata nr. 25 – vilă modernistă.
- Str. Mihail Cornea nr. 4 – locuință modernistă.
- Str. Av. Zorileanu, lot 32 – vilă urbană.
- Str. Ceres nr. 12 – locuință urbană.
- Str. Carol Davila nr. 80 – locuință modernistă.
- Str. Luterană nr. 27 – locuință urbană (dispărută).
- Str. Av. Petrescu nr. 12 – vilă modernistă.
- Str. Gh. Mora nr. 28 – locuință urbană.
- Calea Moșilor nr. 25 – locuință modernistă (probabil eroare de atribuire - n.r.).
- Str. Banat nr. 1 – locuință urbană.
- Str. Stupinei (azi Constantin Kirițescu) nr. 21 – locuință urbană.
- Str. Paleologu nr. 20 – locuință urbană.
- Str. Gherase nr. 70 – locuință urbană.
- Str. Dr. Leonte nr. 2 – locuință urbană (dispărută).
- Str. Vasile Conta nr. 20 – locuință urbană.
- Str. B. Șt. Delavrancea nr. 21 – vilă modernistă.
- Str. Pitar Moș nr. 21 – locuință urbană.
Imobile de raport și blocuri de locuințe
- Blocul „Creditul Minier”, Bd. N. Bălcescu nr. 16, București (1933) – Art Deco; 72 apartamente.
- Blocul „Wilson”, Bd. N. Bălcescu nr. 25, București (1934) – modernist; colț reconfigurat după 1977.
- Blocul „Pherikide” (Pherekyde), Bd. N. Bălcescu nr. 24, București (1934) – Art Deco; 119 apartamente.
- Blocul Str. Brezoianu nr. 29A și 29C, București (1935).
- Blocul „Cișmigiu Palace” / Karmitz, Intr. Victor Eftimiu nr. 9, București (1933) – Art Deco; monument istoric; risc seismic I.
- Bloc Bd. I. C. Brătianu / Str. I. Ghica, București (1935). (probabil atribuire greșită)
- Bloc Str. I. Câmpineanu nr. 22 – imobil modernist.
- Bloc Calea Victoriei nr. 58–64 (1936) – Palatul Romarta; modernist interbelic.
- Blocul „Creditul Rural”, Bd. I. C. Brătianu / Str. Doamnei (1932).
- Bloc General Algiu / Schindl – modernist interbelic, 6–12 niveluri.
- Bloc Ion G. Berceanu / Algiu – modernist, cca 60 apartamente.
- Palatul Băncii Sindicatului Agricol Ilfov (Dragomir Niculescu) – modernist interbelic, 32 apartamente.
Lucrări în afara Bucureștiului
- Vila Angelescu, Predeal (1925) – vilă de vacanță.
- Banca Populară „Înfrățirea”, Domnești–Muscel (1924) – clădire bancară.
- Case proprii la Padeș, Craiova și Băile Herculane – locuințe personale.
Monumente și lucrări comemorative
- Monumentul eroilor, Parcul orașului Turnu Severin.
- Monument la Giurgiu.
- Monument la Mateiaș.
- Monument la Padeș.
Referințe
- Blocul Cișmigiu Palace (Arhiva de Arhitectură – informații conexe ansamblului)
- [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880–2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] (lucrare tipărită).
- State Baloșin (Wikipedia)
- State Baloșin (Revista „Arhitectura” 1906 – UAR)
- Itinerar de arhitect: State Baloșin (Revista „Arhitectura” 1906 – UAR)
- BALOȘIN, D. State (Enciclopedia arhitecților – Fundația Culturală META)
- State Baloșin (Arhiva de arhitectură – fișă de arhitect)
- Iancu zis State Baloșin (Blog „Arhiva de arhitectură”)
- #CentennialRomaniaBuildings: Wilson building, witness of Bucharest history (AGERPRES)
- Asociaţiunea proprietarilor din Palatul Creditul Minier / Bun pentru o locuință (RomanianCoins.org)
- Restaurantul Monte Carlo, emblema Grădinii Cișmigiu. Doborât de marele cutremur, refăcut de comuniști, reinventat acum (HotNews.ro)
- FOTO I Restaurantul Monte Carlo, emblema grădinii Cișmigiu, cum nu l-ai mai văzut (B365.ro)
- [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880–2010, Editura Rentrop & Straton, București, 2014].
- [Petre Gheorghiu, Un spațiu de locuire bucureștean, Editura Universitară „Ion Mincu”, București, 2003].
- [Mariana Celac, Octavian Carabela, Marius Marcu-Lăpădat, București – arhitectură și modernitate – un ghid adnotat, Editura Simetria, București, 2005].
- [Luminița Machedon, Ernie Scoffham, Romanian Modernism: The Architecture of Bucharest 1920–1940, MIT Press, 1999].
- [Revista „Arhitectura”, Societatea Arhitecților Români, București, colecțiile anilor 1924–1940] (numerele citate în bibliografia fișei MetaCult).
- State Baloșin – fișă arhitect (Arhiva de Arhitectură)
- State Baloșin – proiecte și imobile (Metacult – baza de date arhitectură)
- Restaurantul Monte Carlo, simbol al Grădinii Cișmigiu, se transformă (Informat.ro – RO)
- Monte Carlo restaurant, a symbol of Cișmigiu Garden, is transforming (Informat.ro – EN)
- Restaurantul Monte Carlo din grădina Cișmigiu: O privire asupra istoriei și transformărilor sale (DeBucuresti.ro)
- Restaurantul Monte Carlo din Grădina Cișmigiu: O istorie de la eleganță la reinventare (PeScurt.ro)
- Istoria restaurantului Monte Carlo din Parcul Cișmigiu – povestea unei bijuterii bucureștene (Vocea Capitalei)
- Restaurantul Monte Carlo, emblema grădinii Cișmigiu (Botoșăneanul.ro)
- Heroes Monument – Drobeta Turnu Severin (LightsON Drobeta)
- Monumentul Eroilor din Drobeta Turnu Severin (Land of Severin)
- Monumentul eroilor, Drobeta Turnu Severin (Obiective-turistice.ro)
- Monumente depreciate, în an centenar (Tele2 Drobeta)
- Monumente şi case memoriale în Drobeta Turnu Severin (Telework.ro)
- Monumentul Eroilor (1916–1918), de St. Baloșin – carte poștală (cIMeC – Colecția Andrei Șomff)
- Turnu Severin. Teatrul văzut de la Monumentul Eroilor (Imago Romaniae)
- De ieri și de azi: legătura dintre Miss România și Monumentul Eroilor (Blog „De ieri și de azi”)
- Monumentul Eroilor din Parcul Rozelor, Drobeta Turnu Severin (YouTube – video documentar)
- Mausoleul Eroilor Focșani (Visit Vrancea)
- Mausoleul Eroilor Focșani – fișă cIMeC/INP (cIMeC – Baza de date INP)
- Mausoleul Eroilor de la Focșani (Vrancea Pitorească)
- Focșani, orașul meu plin de istorie (Magia Cuvintelor)
- The Curious Case of Mausoleul Eroilor Focșani (AmFostAcolo.ro)
- Mausoleul Eroilor Focșani (BookTes)
- Heroes Mausoleum in Focsani, Vrancea County, Romania (ww1sites.eu)
- Monumentul Declarației de la Padeș, Padeș, Gorj (Virtual Travel Guide – RO)
- Monumentul Declarației de la Padeș, Padeș, Gorj (Virtual Travel Guide – EN)
- Monumente – descrierea proiectului State Balosin pentru Drobeta (VisitSeverin)