Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Șerban Sturdza
(n. 1947)


Specializare: proiectare |
Stiluri dominante: eclectic, neoromânesc

Casa Dimitrie Alexandru Sturdza (restaurare)
case/vile, 1-2 niveluri, 1883, eclectic regional, monument clasa B
Casa Dimitrie Cavadia / Ștefan Petrovits von Armis (restaurare 2011)
case/vile, 2-5 niveluri, 1874, neogotic, monument clasa B
Casa Dumitrescu - Ioanițescu (restaurare)
case/vile, 1-2 niveluri, 1895, neoclasic
Casa Gaetan Antonio Burelly / Ion Mincu (restaurare)
case/vile, 1-2 niveluri, 1871, eclectic, monument clasa B
Casa Sipsom / Miclescu / Ghika (restaurare 2016)
case/vile, 1-2 niveluri, 1899, eclectic
Arhitectul Serban Sturdza

Arhitectul Șerban Sturdza

Șerban Sturdza s-a născut la 14 septembrie 1947, la București, într-o familie de artiști și arhitecți, cu origini legate de vechea familie Slătineanu. Este fiul arhitectului Ioan Sturdza și al Alexandrei Maria Sturdza, născută Slătineanu, provenită dintr-un mediu artistic (pictură, gravură, ceramică). Este, în prezent, unul dintre cei mai cunoscuți arhitecți români specializați în restaurare și protejarea patrimoniului construit. A absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București în 1971, unde i-a avut profesori și îndrumători pe Octav Doicescu, Ștefan Lungu și Sergiu Hanganu. În 2010 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual. Informațiile publice indică o puternică legătură cu familia Slătineanu și cu moștenirea artistică a familiei (bunici artiști, mamă pictor și gravor, tată arhitect), care au creat un mediu de lucru și de reflecție asupra materiei, meșteșugului și spațiului încă din copilărie.

Formare profesională și începuturile carierei

După absolvire, în perioada 1971–1990, Șerban Sturdza a lucrat ca arhitect la IPROTIM Timișoara, în cadrul departamentului de arhitectură civilă, ajungând șef de atelier. Această etapă timișoreană i-a format interesul pentru contextul urban istoric și pentru echilibrul între nou și vechi, preocupare pe care o va evoca ulterior în interviuri, vorbind despre „șocul” primului contact cu practica profesională într-un oraș cu patrimoniu bogat, dar vulnerabil. După 1990 se stabilește la București și lucrează în principal prin biroul propriu PRODID, implicându-se tot mai mult în proiecte de restaurare, reconversii de clădiri istorice, amenajări de librării, case istorice și sedii de instituții culturale.

Activitate instituțională și rol public

Șerban Sturdza a avut o activitate intensă în structurile profesionale ale breslei. A fost președinte al Uniunii Arhitecților din România în perioada 1999–2002 și apoi președinte al Ordinului Arhitecților din România între 2002 și 2010. În acest rol a susținut consolidarea statutului arhitectului, introducerea timbrului de arhitectură și dezvoltarea OAR ca organizație cu rol în politici publice și protejarea patrimoniului. În paralel, a fost activ în mediul media și educațional: în perioada 2002–2004 a moderat emisiunea „Despre arhitectură” la TVR Cultural, popularizând teme de oraș, patrimoniu și calitatea spațiului construit. Din 2010 este implicat în Fundația Pro Patrimonio, în calitate de director executiv sau președinte, coordonând proiecte de salvare și punere în valoare a caselor istorice, bisericilor, conacelor și a peisajelor culturale, în România și în străinătate.

Specializare în restaurare și conservarea patrimoniului

Șerban Sturdza este cunoscut în special ca arhitect de restaurare și conservare, cu intervenții asupra unor clădiri istorice de mare valoare. Interesul său principal este păstrarea autenticității, folosirea materialelor compatibile, lucrul cu meșteri tradiționali și găsirea unei funcțiuni contemporane viabile pentru clădirile vechi. Discursul său public insistă pe ideea de echilibru între conservare și utilizare, între vechi și nou, între exigențele economice și responsabilitatea față de patrimoniu. Vorbește frecvent despre pierderile masive de patrimoniu suferite de România în timp de pace și despre lipsa de cultură urbană și de responsabilitate a instituțiilor față de orașe.

Lucrări și proiecte reprezentative

Lista de mai jos selectează lucrări relevante, în special în domeniul restaurării și reconversiei clădirilor istorice. Nu este un catalog complet, dar reunește proiecte intens documentate și vizibile public.

Clădiri publice, culturale și administrative

  • Casa Mincu – sediul Ordinului Arhitecților din România, str. Arthur Verona 19, București. Restaurare, consolidare și reamenajare de lungă durată, coordonată de Șerban Sturdza, cu etape succesive începând din anii 2000; proiect-reper pentru restaurarea respectuoasă a unei case de sfârșit de secol XIX și pentru transformarea ei în sediu de instituție profesională.
  • Librăria Cărturești Verona, str. Arthur Verona, București. Reamenajare și decorare a casei familiei Sturdza pentru a deveni librărie și spațiu cultural; proiectul arhitectural urmărește păstrarea caracterului de casă locuită, cu camere interconectate, curte și grădină, făcând din librărie un exemplu de reconversie culturală reușită într-un țesut istoric.
  • Librăria Cărturești de la Muzeul Țăranului Român, București. Proiect de amenajare interior și integrare într-un context muzeal, parte a aceleiași colaborări pe termen lung cu rețeaua Cărturești.
  • Casa Ghika, str. Dionisie Lupu 33, București – birouri. Intervenție complexă asupra unei case istorice, cu elemente contemporane precum inserția de beton aparent și suprafețe vitrate, prezentată în presa de specialitate și în volumul „Case din București. Valoare prin restaurare”.
  • Reabilitări de case istorice prezentate în cartea „Case din București. Valoare prin restaurare” – inclusiv Arthur Verona 19, Dionisie Lupu 33, Romulus 77, Muzelor 24 – unde Șerban Sturdza este autor sau coautor de texte tehnice și de proiect, și coordonator de intervenții de restaurare.
  • Proiect de restaurare și reabilitare pentru domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani (conac, capelă, parc) – proiect de refuncționalizare culturală și memorială, conceput împreună cu biroul PRODID și prezentat public în contextul lansării monografiei domeniului.
  • Intervenții în spațiul urban istoric din Timișoara, în special în zona Cetate – proiecte de reabilitare și reamenajare a Pieței Unirii și implicare în proiecte europene pentru reabilitarea centrului istoric, menționate în interviuri și prezentări recente despre cariera sa.

Reședințe și vile particulare, restaurare și reconversie

  • Vila Dr. Ion Urlățeanu, str. Dumbrava Roșie 10, București. Casă interbelică în stil neoromânesc, restaurată și reamenajată de Șerban Sturdza la un nivel ridicat de calitate; clădirea este în prezent sediul unei case de avocatură și un reper al restaurării corecte în zona Ioanid.
  • Casa Slătineanu, str. Dr. Obedenaru 3, București. Casă cu statut de „casă-atelier” artistică, legată de familia sa; Șerban Sturdza este implicat în activități de conservare, documentare și activare culturală a acestei case, transformată într-un loc de întâlnire și dialog despre patrimoniu.
  • Case istorice din București – de exemplu, imobile pe străzile Romulus 77 și Muzelor 24 – restaurate și documentate în volumul „Case din București. Valoare prin restaurare”, cu accent pe tehnicile de conservare și pe reintroducerea lor în circuitul urban contemporan.
  • Casa „dirijorului” și proiectul „Șase grădini pentru o casă” – proiect rezidențial cu accent pe relația dintre casă și grădini, semnat împreună cu arhitecta Andreea Hangiu, mediat în publicații și platforme de arhitectură.

Proiecte turistice și de ospitalitate

  • Pensiunea „La Moșie”, sat Bolovani, comuna Cornățelu, județul Dâmbovița. Pensiune rurală contemporană, realizată din materiale naturale specifice locului (lemn, chirpici, lut, ceramică), cu o volumetrie inspirată de arhitectura gospodăriilor tradiționale și cu integrare atentă în peisaj; proiect cunoscut ca exemplu de arhitectură contemporană cu resurse locale.

Lucrări în afara Bucureștiului și colaborări

  • Proiecte de restaurare și reabilitare în Timișoara, în special în zona Cetate, în cadrul unor programe de revitalizare a centrului istoric.
  • Proiecte pentru biserici de lemn, conace și cartiere istorice coordonate prin Fundația Pro Patrimonio, în special în zona Olteniei de sub munte și în alte regiuni, cu implicarea comunităților locale și a meșterilor.

Publicații și activitate culturală

Șerban Sturdza este autor și coautor al volumului „Case din București. Valoare prin restaurare”, carte care documentează istoria și restaurarea unor case reprezentative din București, combinând analize istorice, tehnice și de arhitectură. A publicat articole și interviuri în reviste de arhitectură și cultură, în care abordează teme precum echilibrul între vechi și nou, responsabilitatea față de patrimoniu, rolul meșteșugurilor și al comunității în restaurare. A susținut numeroase conferințe, a participat în juriile unor concursuri pentru studenți și profesioniști și a fost implicat în programe culturale de tip „Batem fierul la conac”, „Portret vertical – arhitecți în memoria orașului” și alte inițiative de educație și sensibilizare publică față de patrimoniu.

Referințe

 



Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index