Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Romeo Belea
(n. 1932)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: modernist socialist

Academia Română (studiu de amenajare peisagistică)
educaționale, 2-5 niveluri, 1898, neoclasic, monument clasa A
Băneasa Residence
23 blocuri, 2-5 niveluri, 299 apartamente, 2010, timeless classic
Biblioteca Academiei Române (corpul nou)
educaționale, 6-12 niveluri, 2001, funcționalist contemporan
Casa Grigore și Constantin Capșa (reamenajare)
hoteluri și cămine, 2-5 niveluri, 1873, neoclasic, monument clasa B
Grand Hotel Continental (restaurare 2009)
hoteluri și cămine, 2-5 niveluri, 1886, eclectic, monument clasa B
Arhitectul Romeo Belea

Arhitectul Romeo Belea

Romeo Ștefan Belea (născut la 28 iulie 1932, Tulcea) este unul dintre cei mai importanți arhitecți români ai ultimei jumătăți de secol, cu o carieră care acoperă arhitectură, urbanism, design și o activitate didactică și publică foarte vizibilă. Copilăria și liceul le parcurge la Craiova: între 1939 și 1943 urmează școala primară germană „Sf. Anton”, iar între 1943 și 1951 este elev la Colegiul Național „Carol I” (ulterior „Nicolae Bălcescu”).

În 1951 este admis la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, unde studiază timp de șase ani. Obține diploma în arhitectură și urbanism în februarie 1958, iar în 1973 își susține doctoratul în arhitectură cu teza „Spațiul teatrului de dramă contemporan”, axată pe problematica spațiului scenic și a sălilor de spectacol. În 1976 beneficiază de o bursă Ford de specializare în urbanism și amenajarea teritoriului, la Bruxelles, experiență care îi consolidează perspectiva asupra marilor intervenții urbane și asupra planificării teritoriale. Este căsătorit și are o fiică. 

Carieră profesională și poziții ocupate

După absolvire, lucrează ca arhitect proiectant la Direcția de Studii și Proiectări Constanța (1957–1958), participând încă dinainte de diploma de arhitect la proiectarea Sălii Sporturilor din Constanța. Între 1958 și 1973 este arhitect-șef de proiect la Institutul de Proiectare „Proiect București”, perioadă în care se implică în mari șantiere ale capitalei: Sala Palatului, ansamblurile de cămine studențești din Grozăvești și Regie, clădiri administrative și hoteliere de referință. Ulterior, activitatea sa se diversifică prin colaborări pentru clădiri de cultură, hoteluri, ansambluri universitare și rezidențiale, proiecte de urbanism, atât în România, cât și în străinătate (Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord).

Pe linie profesională și asociativă, ocupă numeroase poziții: membru și apoi membru al conducerii Uniunii Arhitecților din România (din anii ’60), președinte al Fondului de Arhitectură (1980–1990), membru al comisiilor de urbanism ale Primăriei Municipiului București, ale Ministerului Transporturilor și ale Primăriei Sectorului 1, membru fondator al Ordinului Arhitecților din România (2002). Este membru corespondent al Academiei Române (din 2010) și rămâne activ mult după pensionare, implicat direct în proiecte de restaurare și reconfigurare pentru clădirile sale emblematice, în special Teatrul Național București și Sala Palatului. În ultimele decenii, imaginea lui publică este aceea a unui arhitect–profesor lucid și foarte activ, care își privește critic propria generație, dar în același timp încurajează puternic participarea tinerilor arhitecți la viața cetății și la dezbaterile asupra orașului.

Activitate didactică și instituțională

Din 1963 începe cariera universitară la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, unde parcurge toate treptele până la profesor universitar, șef de atelier și conducător de doctorate. A format generații întregi de arhitecți, foarte mulți devenind ulterior nume importante ale profesiei. Este prezent și în mediul universitar privat, fiind implicat în dezvoltarea și modelarea campusului și a programelor Universității „Spiru Haret”, pentru care proiectează complexul universitar din Bd. Expoziției. În paralel, are o prezență constantă în dezbaterile profesionale: președinte de onoare al Bienalei Naționale de Arhitectură, invitat la interviuri și conferințe, pledând insistent pentru o implicare mai mare a arhitecților în viața publică.

Lucrări reprezentative – clădiri publice și culturale

Lista lucrărilor semnate sau co-semnate de Romeo Belea este foarte amplă; mai jos sunt principalele clădiri și ansambluri, cu accent pe București și Constanța:

  • Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, București, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 2, sector 1; Proiect inițial în anii ’60–’70, în echipă cu alți arhitecți, ca mare teatru național modern al României. După modificările radicale impuse în anii ’80 (sub coordonarea lui Cezar Lăzărescu), revine după 2010 ca autor al proiectului de reconfigurare, consolidare și „recuperare” a imaginii inițiale, cu patru săli de spectacol și spații publice extinse.
  • Sala Palatului, București; Zonă centrală, în spatele fostului Palat Regal / Muzeul Național de Artă al României. Construită la sfârșitul anilor ’50 ca sală de congrese și centru de conferințe de mari dimensiuni. Ulterior, Romeo Belea propune proiecte de refuncționalizare și extindere, cu funcțiuni culturale și comerciale complementare (săli de concerte, expoziții, spații publice).
  • Teatrul Național de Operetă – remodelarea sălii Omnia, București; Clădire existentă, transformată și extinsă pentru funcțiunea de teatru de operetă, cu intervenții asupra sălii și a tehnicii scenice.
  • Biblioteca Academiei Române – extindere, București; Calea Victoriei, ansamblul bibliotecii istorice. Proiect de extindere realizat între 1992–2001, clădire nouă de cca 16.000 mp, cu corp de 10 etaje și corpuri de 4 etaje, integrată urban lângă clădirea interbelică.
  • Pavilionul Expozițional București / Romexpo – intervenții; Lucrări pentru pavilioane expoziționale și extinderi, în corelație cu rolul central al complexului Romexpo în viața expozițională a capitalei.
  • Sala Sporturilor, Constanța; Bulevardul Tomis nr. 102–104, Constanța. Proiect major de început de carieră, sală polivalentă de circa 2.000 de locuri, construită înainte de obținerea diplomei de arhitect.
  • Teatrul Municipal Tulcea; Proiect elaborat după 2000, consolidând legătura simbolică a arhitectului cu orașul natal.
  • Sala Festivalului „George Enescu”, București; Intervenții asupra spațiilor destinate festivalului (Sala Palatului și conexele), în logica adaptării la standardele internaționale de concerte.

Clădiri hoteliere și comerciale

  • Hotel Intercontinental (actualul Grand Hotel Bucharest); Bd. Nicolae Bălcescu nr. 4, sector 1, București. Clădire-simbol a modernității bucureștene, proiectată la sfârșitul anilor ’60–’70 ca hotel de 5 stele, cu volum vertical și siluetă recognoscibilă în centrul orașului. Romeo Belea este unul dintre arhitecții principali implicați în proiect.
  • Hotel Novotel Bucharest City Centre, Calea Victoriei nr. 37B, sector 1. Hotel de 4 stele construit pe amplasamentul fostului Teatru Național vechi, cu integrarea porticului istoric al teatrului în fațada principală. Proiect 2002, cu sală de spectacole transformabilă, galerii comerciale și spații de cazare, concept ce leagă memoria culturală de funcțiunea hotelieră contemporană.
  • Lanțul de hoteluri Continental: Hoteluri în București, Constanța, Sibiu, Cluj-Napoca, proiectate sau remodelate sub coordonarea lui Romeo Belea.
  • Hotel Holiday Inn (astăzi în zona DN1, spre Aeroportul Otopeni); Hotel modern pe axa București–Otopeni, proiect de anii ’90, adaptat fluxurilor de călători și specificului hotelurilor de tranzit.
  • Hotel „Capșa”, reamenajare; Calea Victoriei, București. Lucrări de reamenajare a restaurantului și hotelului, intervenție sensibilă într-o clădire istorică emblematică.
  • Imobil birouri Alpha Bank; Calea Dorobanților nr. 237B, sediul central al băncii. Clădire de birouri de mari dimensiuni, racordată la țesutul urban al axei Dorobanți, cu rol important în imaginea corporatistă din zona de nord a orașului.

Ansambluri de locuire, campusuri și urbanism

  • Ansamblurile de cămine studențești Grozăvești și Regie, București; Complex de locuire studențească, cu cămine și cantină, proiectat și coordonat de Romeo Belea în anii ’60. Reprezintă una dintre cele mai ample intervenții de locuire colectivă pentru mediul universitar.
  • Complexul Universitar „Spiru Haret”, Bd. Expoziției nr. 1, București. Ansamblu universitar cu clădiri de cursuri, bibliotecă și spații administrative, care continuă tradiția campușurilor compacte.
  • Complex Rezidențial Băneasa; Proiect rezidențial de mari dimensiuni, în nordul Bucureștiului, cu blocuri, spații de servicii și organizare urbană integrată în zona Băneasa.
  • Locuințe pe Bd. Ferdinand I, zona Gării de Est (Obor), București; Blocuri de locuințe colective, parte a programului de densificare a axei Ferdinand în anii ’60.
  • Studii urbanistice și de spații publice: Piața Universității, București – studiu urbanistic (2004). Piața Gării CFR Constanța – studiu urbanistic (2003). Piața Unirii – Iași, Ploiești, Focșani – proiecte premiate la concursuri de sistematizare. Studii de urbanism și sistematizare pentru accesul în Pitești și pentru cartiere de locuințe din Ploiești.
  • Parcul Academiei Române, București; Studiu de amenajare peisagistică a unui spațiu verde reprezentativ, corelat cu ansamblul Biblioteca Academiei.

Proiecte industriale și administrative

  • Ministerul Industriei Chimice (Ministerul Chimiei), București; Clădire de birouri pe Splaiul Independenței, una dintre marile clădiri administrative ale anilor ’60.
  • Cantină–restaurant Electroaparataj, București; Clădire de serviciu pentru un mare combinat industrial, cu atenție pentru fluxurile de utilizatori și spațiile comune.
  • Pavilion Expozițional București (în cadrul Romexpo); Lucrări pentru pavilioane și spații expoziționale, cu structură adaptată nevoilor de expoziții și târguri internaționale.

Lucrări în afara Bucureștiului și proiecte internaționale

Pe lângă Sala Sporturilor din Constanța și Teatrul Municipal Tulcea, Romeo Belea are o activitate consistentă în străinătate, mai ales în anii ’70–’80:

  • Teatrul Național Damasc, Siria.
  • Hotel cu sală de congrese și conferințe, Damasc, Siria.
  • Hotel „Ouzoud Waterfall” Ouzoud, Maroc.
  • Arenă multifuncțională de 6.000 de locuri, Tripoli, Libia.
  • Piscină olimpică de 2.000 de locuri, Tripoli.
  • Sală de sport de 2.000 de locuri, Tripoli.
  • Școli în Tripoli, Libia.
  • Imobil cu apartamente de lux, spații comerciale și parcaje subterane în Beirut, Liban.

De asemenea, participă la concursuri internaționale de mare prestigiu: sedii ONU–ONUDI–AIEA la Viena, sistematizarea zonei centrale a orașului Karlsruhe (Germania), Opera Națională din Sofia, concursuri pentru centre de conferințe și teatre în Casablanca și Damasc.

Notă: Arhitectul Romeo Belea a devenit, după absolvire, asistent al profesorului arh. Horia Maicu, a desfăşurat o îndelungată şi deosebit de apreciată activitate didactică în cadrul Institutului de Arhitectură din Bucureşti, iar din anul 1983 a devenit profesor de atelier, beneficiind de bogata sa experienţă generaţii de arhitecţi care ulterior s-au afirmat ca buni profesionişti. De aceea veți regăsi mai multe clădiri comune în listele ambilor arhitecți, profesor - asistent.

Concursuri de arhitectură – premii și mențiuni

Participă activ la concursuri naționale încă din primii ani de carieră, obținând premii și mențiuni la:

  • Sistematizarea Pieței Unirii, Iași (Premiul I și II, 1959).
  • Teatrul Național Craiova (1959).
  • Centrul civic al municipiului Ploiești (Premiul II, 1959).
  • Sistematizarea Pieței Unirii, București (Premiul III, 1959).
  • Sistematizarea unui cartier de locuințe din Ploiești (Premiul I, 1964).
  • Sistematizarea Pieței Unirii din Focșani (Premiul III și mențiune, 1967).
  • Sistematizarea Pieței Palatului Culturii din Iași – mențiune.
  • Proiect reținut pentru Complexul turistic pentru tineret Costinești (1975).

Aceste concursuri confirmă rolul său nu doar de proiectant de obiect, ci și de gânditor al structurii urbane, preocupat de spații publice și de relația dintre arhitectură și oraș.

Cărți, articole, activitate publicistică, premii și distincții

Romeo Belea are și o activitate teoretică și publicistică semnificativă. Lucrarea cea mai importantă este „Desenul în arhitectură, construcții și urbanism”, coautor, Editura Tehnică, 1962 (ediții și reeditări ulterioare). Pe lângă carte, semnează sau inspiră numeroase articole și interviuri în reviste de specialitate („Arhitectura”, „Revista Construcțiilor”), precum și interviuri pentru Agerpres, presa generalistă și televiziune, în care vorbește despre rolul arhitectului, istoria clădirilor emblematice din București și relația arhitecturii cu societatea.

De-a lungul carierei primește numeroase distincții:

  • Ordinul Muncii clasa a III-a (1960).
  • Ordinul Muncii clasa a II-a (1970).
  • Ordinul „Serviciul Credincios” – în grad de Cavaler (2002).
  • Distincția Culturală a Academiei Române (2001).
  • Diploma „Meritul Academic” a Academiei Române (2005).
  • Medalia „Opera Omnia” la Bienala Națională de Arhitectură, București (2012).

Pe lângă acestea, este invitat frecvent ca președinte de juriu sau președinte de onoare la bienale de arhitectură și primește recunoaștere în presa culturală și generală pentru întreaga activitate.

Profil profesional și stil arhitectural

În declarațiile sale, Arhitectul Romeo Belea se declară „adept al sculpturalității în arhitectură”, interesat de volume care captează diferit lumina și umbra și provoacă privitorul să gândească și să reinterpreteze imaginea clădirii. Arhitectura, fiind foarte longevivă, trebuie – în viziunea sa – să intre firesc în viața comunității, fără gesturi gratuite, dar cu o expresie clară și puternică. Operele sale combină o mare rigoare funcțională (săli de spectacol, hoteluri, campusuri universitare), un simț acut al spațiului public și al secvențelor urbane ,preocuparea pentru memoria locului (Novotel cu porticul vechiului Teatru Național, Teatrul Național București readus la imaginea inițială), o atenție deosebită pentru tehnică și structură, în special în clădirile de mari dimensiuni. 

Referințe

 



Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index