Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Luigi Ludovic Lipizer (ϯ)
(n. 1825 - d. 1864)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: neogotic

Biserica Kretzulescu (Crețulescu) (restaurarea din 1858–1860 )
creștin-ortodoxe, 1722, clădiri de cult, monument clasa A
Casa Luigi Lipizer (Casa Breslelor)
case/vile, 2-5 niveluri, 1862, neogotic
Cesar Liebrecht (Librecht) / Gheorghe Filipescu
case/vile, 1-2 niveluri, 1860, neogotic, monument clasa A
Palatul Elena Kretzulescu (Cretzulescu) (reparațiile casei lui Ion Kretzulescu, 1862–1863)
case/vile, 2-5 niveluri, 1902, eclectic

Arhitectul Luigi Ludovic Lipizer

Luigi Ludovic Lipizer este un arhitect de origine dalmată, provenit din Trieste, activ în Țara Românească în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Este reprezentativ pentru valul de specialiști străini chemați la București pentru modernizarea orașului după Unirea Principatelor. Biografia sa este încă fragmentar documentată, dar se conturează între aproximativ 1825 și 1864, anul morții sale, la vârsta de circa 39 de ani. Lipizer lucrează într-un moment de tranziție, când vechile mahalale se transformă și apar primele ansambluri coerente de clădiri publice și reședințe moderne. Este asociat cu introducerea și adaptarea stilului neogotic în București, stil pe care îl aplică atât în propria casă (vezi mai jos), cât și în comenzi private sau intervenții pe clădiri existente. Se consideră că Lipizer a colaborat sau a preluat lucrări de la alți arhitecți și ingineri ai epocii, mai ales în zona construcțiilor religioase și publice, în contextul unui oraș aflat într-un proces continuu de refacere după incendii și cutremure.

Lucrările arhitectului Luigi Ludovic Lipizer. Lista de mai jos se bazează pe lucrări atribuite cu un grad rezonabil de certitudine lui Luigi Ludovic Lipizer, în funcție de sursele disponibile. Informațiile sunt sumare și pot fi completate ulterior cu cercetare arhivistică detaliată.

Reședințe și vile particulare: Vila Bosianu, construită în zona de azi a Parcului Carol din București, înainte de amenajarea parcului. A fost proiectată pentru juristul și omul politic Alexandru Barbu Bosianu, fațadele fiind concepute tot în stil neogotic. Este integrată astăzi în ansamblul Institutului Astronomic, adiacent Parcului Carol. Casa Liebrecht – Filipescu, București. Lucrarea este deja descrisă mai sus, dar în logica repertoriului de arhitect este relevantă ca piesă de referință, demonstrând modul în care Lipizer adaptează limbajul neogotic la o reședință urbană de reprezentare, cu accent pe fațade, proporții și relația cu grădina. Casa Lipizer / Casa Breslelor, Str. Stelea Spătarul 10A, București. Propria reședință a arhitectului, ridicată între aproximativ 1859–1862 sau 1862–1864, în fostul cartier Stelea. Clădirea este realizată tot în stil neogotic, cu fațade foarte bogat decorate, cu ferestre în arc frânt, colonete torsadate și statui de meșteșugari medievali. Este considerată una dintre cele mai vechi case de arhitecți din București și relevă preferința autorului pentru un limbaj gotic „de autor”, aplicat în mod consecvent la scară domestică.

Programul religios: Biserica Kretzulescu, Calea Victoriei, București – intervenții de restaurare; Sursele istorice menționează că, în jurul anului 1860, după cutremurul din 1838, arhitectul Luigi Ludovic Lipizer a fost chemat să intervină asupra bisericii Kretzulescu. Intervenția sa a presupus lucrări de consolidare și modificări ale volumetriei și detaliilor arhitecturale, într-un spirit apropiat gustului vremii, atunci când bisericile istorice erau adesea „actualizate” stilistic. Biserica Sf. Spiridon Nou, Calea Șerban Vodă, București – continuarea lucrărilor. În literatura de specialitate este menționată implicarea lui Lipizer în lucrările de refacere în forme neogotice și cu dimensiuni monumentale ale bisericii Sf. Spiridon Nou. Lucrările au început anterior, dar sunt considerate finalizate sub coordonarea sa, ceea ce explică prezența unor detalii și proporții înrudite cu alte creații neogotice ale arhitectului.

Lucrări în afara Bucureștiului și colaborări: Până în acest moment nu se conturează un portofoliu clar de lucrări semnate de Lipizer în afara Bucureștiului, însă articole de sinteză despre arhitecți activi în România până în 1940 îl menționează în contextul colaborărilor la proiecte majore, precum Teatrul cel Mare (vechiul Teatru Național) și alte intervenții pe clădiri religioase. Implicarea sa pare să fi fost, de multe ori, de tip „continuator de șantier” sau colaborator, fapt care explică absența unei liste exhaustive de proiecte complet atribuite.

Planuri arhitecturale, arhive și documente: În ceea ce privește planurile de arhitectură ale Casei Liebrecht – Filipescu, nu există, în prezent, planșe sau relevee istorice accesibile public online care să poată fi atribuite direct lui Luigi Lipizer și să fie utilizate ca documentație completă. S-au identificat însă mai multe direcții documentare relevante. Arhiva Uniunii Arhitecților din România și arhivele revistei „Arhitectura” includ fotografii istorice și documente legate de ansamblul Liebrecht–Filipescu, în special în cadrul studiilor privind restaurarea peisagistică a grădinii istorice. Acestea fac referire la organizarea grădinii între străzile Dionisie Lupu, Arthur Verona și Jean-Louis Calderon și la rolul ansamblului în structura urbană a zonei centrale. De asemenea, având în vedere statutul de monument istoric de importanță națională, este foarte probabil ca la Direcția pentru Cultură a Municipiului București și la Institutul Național al Patrimoniului să existe dosare de monument conținând relevee, expertize tehnice și proiecte de intervenție ulterioare. Aceste dosare nu sunt însă, în mod curent, puse la dispoziție în format digital deschis. Pentru consultarea planurilor detaliate ale clădirii și grădinii, cele mai promițătoare direcții rămân: arhivele UAR, fondurile de arhitectură și urbanism ale Arhivelor Naționale și dosarele de monument istoric ale INP.


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index