Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Dori Galin Golingher (ϯ)
(n. 1898 - d. ?)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: mediteraneean

Blocul Iolan și Marcel Sipoș
2-5 niveluri, 1933, art deco
Blocul Victoria
6-12 niveluri, 81 apartamente, 1935, art deco, risc seismic II
Casa Avocat Basile Ștefănescu
case/vile, 2-5 niveluri, 1937, mediteraneean
Casa General Eraclie Nicoleanu
case/vile, 2-5 niveluri, 1928, neoromânesc
Casa Krikor Zambaccian
case/vile, 2-5 niveluri, 1942, mediteraneean
Dori Galin Golingher

Arhitectul Dori Galin Golingher (Golinger)

Dori Galin Golingher (întâlnit și ca Golinger sau Gorlinger) s-a născut la 10 martie 1898, la Brăila, România. A fost cetățean român (menționat ca dobândit din 1919) și de religie mozaică. Provine dintr-o familie cu rădăcini în zona Vasluiului: tatăl, Isac (Isaac) Golingher, este indicat ca provenind din satul Penegești și având profesia de contabil/funcționar comercial; mama, Reghina Golingher, născută Aronovici.

În documentele profesionale apare cu mai multe adrese de domiciliu în București (de exemplu str. Dimitrie Racoviță și str. Dr. Marcovici), iar ca sedii profesionale sunt indicate adrese din zona Bd. I.C. Brătianu și str. dr. Marcovici. În 1932–1933 își depune cererea de înscriere în Corpul Arhitecților, obținând legitimația de liberă practică în 1933. 

Dori Galin Golingher urmează școala primară la Brăila (anii 1904–1908), apoi Liceul „N. Bălcescu” din Brăila (1908–1916). Este absolvent al Școlii de Arhitectură (Academia de Arhitectură din București), diplomat în 1925. În august 1927 își încheie stagiul militar. Din punct de vedere profesional, în intervalul 1927–1947 este menționat ca arhitect liber-profesionist.

După perioada interbelică, traseul său profesional este legat de câteva instituții și formule de muncă specifice anilor postbelici: după război lucrează la Cooperativa Muncitorilor Constructori (până în 1949), apoi este angajat la Sovromlemn (societate mixtă româno-sovietică), iar în 1950 se transferă la IPC, fiind menționat ca colaborator la proiectul Casei Scânteii. În 1945 este menționată înscrierea sa în P.C.R.

Activitate profesională și colaborări

Profilul lui Golingher se conturează în jurul colaborărilor, mai ales în mediul bucureștean al anilor 1930–1940. În documentare, apar trei relații importante:

  • Colaborarea cu arh. Alexandru Zaharia, în cadrul biroului acestuia, inițial într-o relație de subordonare. În acest context este menționată contribuția sa la proiecte majore și la realizarea de perspective/planșe (randări), cu un stil personal de reprezentare.
  • Asocierea cu arh. Leon Hirsch, în special în proiecte de locuințe colective și imobile de raport din anii 1933–1935, unde numele lor apare împreună.
  • Colaborări punctuale cu alți arhitecți și echipe (menționat, de pildă, Leon Srulovici în cadrul proiectului de la Scroviștea, în echipa lui Zaharia).

Un detaliu de percepție profesională, consemnat în literatura secundară, este portretizarea lui Golingher ca un „Cyrano de Bergerac” al lui Alexandru Zaharia, sugerând un rol discret, dar substanțial, în spatele unor proiecte cunoscute, cu o contribuție importantă la reprezentări și, probabil, la dezvoltarea proiectelor.

Profil arhitectural și caracteristici stilistice

Lucrările interbelice asociate lui Dori Galin Golingher sunt plasate, în mod repetat, în zona curentului mediteraneean practicat în Bucureștiul anilor ’30, în proximitatea limbajului promovat de Alexandru Zaharia. În descrierile de specialitate, apare explicit registrul hispanic-mudejar ca set de referințe decorative și de atmosferă (portale, arce, tencuieli, detalii cu evocări „Spanish colonial revival”).

Este important că, în paralel cu zona mediteraneeană (în special la vile), numele lui Golingher apare și la clădiri cu vocabular modernist / Art Deco (de exemplu blocuri de locuințe), unde expresia este mai reținută și mai geometrică. În documentare este semnalat și un caz de sinteză stilistică atipică: un proiect în care limbajul „caselor bretone” (inserții de lemn tip fachwerk) este suprapus cu detalii mediteraneene (portal gotic lanceolat, tencuială în calcio vecchio etc.), sugerând flexibilitate și interes pentru hibridări tipice epocii.

Lucrări și proiecte atribuite

Clădiri publice și administrative

  • Palatul Regal Scroviștea (Periș) – început în 1938, proiect neterminat; proiect realizat în biroul condus de Alexandru Zaharia; este menționată colaborarea lui Leon Srulovici. Golingher este asociat cu realizarea perspectivelor/randărilor și cu gestionarea proiectului în perioada în care Zaharia era mult pe teren.
  • Casa Scânteii (București) – menționat ca „colaborator la proiect” în 1950, în cadrul IPC (nu este detaliat rolul și nu sunt precizate părțile de proiect la care a lucrat).
  • Imobil P+7E al Societății „Prospecțiunea minieră” – colț str. Nicolae Golescu cu str. Arthur Verona, 1935; proiect nerealizat; împreună cu Leon Hirsch.

Reședințe și vile particulare

  • Proprietatea Av. Basile Ștefănescu – str. Sofia nr. 4, 1937; stil mediteraneean cu influențe bretone (hibridare între regionalismul „breton” și detalii mediteraneene).
  • Casa gen. Eraclie Nicoleanu – str. Dumbrava Roșie nr. 19, 1928–1929.
  • Proprietatea M. Șaim – str. Eremia Grigorescu nr. 26, 1925 (în contextul proprietății cunoscute ulterior prin intervenții și transformări; numele lui Golingher apare asociat cu istoricul imobilului).
  • Vila avocat Dragoș Bolgiu – str. Londra nr. 23, 1940; mediteraneean; în unele descrieri este încadrată ca Spanish Colonial Revival (cu element de tip turn/turetă).
  • Vila Societății pentru Fundațiuni și Construcțiuni – Aleea Modrogan nr. 22, proiectată în 1939; împreună cu Alexandru Zaharia; clădirea este cunoscută pentru aspectul de „han” și pentru autohtonizarea limbajului mediteraneean.
  • Vila Vittorio Possa – Aleea Alexandru (număr neprecizat în surse); proiect realizat în biroul condus de Alexandru Zaharia; colaborator menționat Leon Srulovici.
  • Casa Canarache – str. Popa Tatu (număr neprecizat).
  • Casa-Muzeu Zambaccian, str. Căpitan Demetriade nr. 21 (azi str. Muzeul Zambaccian 21 A), 1942
  • Vila Anghelide – Predeal.
  • Vila din str. Joseph Lister nr. 12 (Cotroceni) – 1934; proiectată împreună cu Leon Hirsch pentru Katarina Tschiltschke; în descrierile recente apare ca exemplu de modernism (cu posibile accente Art Deco), diferit de scala „vilelor luxoase” din nord.

Imobile de raport și blocuri de locuințe

  • Blocul Victoria – Calea Victoriei nr. 128A–128B, 1935; clădire în registru modernist/Art Deco; arhitecți menționați: Leon Hirsch, H. Herșcovici, Dori Galin Golingher.
  • Imobil Iolanda și Marcel Sipoș – Bd. Lascăr Catargiu nr. 22 bis, colț cu str. Povernei; 1933; realizat împreună cu Leon Hirsch. Menționat și ca str. Povernei nr. 11 / str. Viișoarei nr. 2, 1933; Art Deco; împreună cu Leon Hirsch.

Referințe

(Simina Stan în dialog cu Leon Srulovici): S.S.: Do you remember the first architectural competition you participated in? L.S.: The first competition in which I participated was on behalf of the architects Dori Galin Golingher and Ion Țărușanu, in the competition for the Royal Palace Square in 1942, I did not have the right to sign. Later on I participated as a member of the UAR, alone or together with the architect George Filipeanu, with whom I worked a lot and won important prizes such as the National Theater in Bucharest or the Craiova Theater. S.S.: Do you remember which of architect Dori Galin Golingher's projects you worked on? L.S.: He was my first employer, from whom I learned my trade. He was very talented and skillful, he has very beautiful works, among which I would mention: the Zambaccian house, Vittorio Possa's house on Aleea Alexandru and the Anghelide villa in Predeal. I had a limited contribution to Galin's houses, he would give me a few things to do, but he left his mark on his work. He worked, he drew, he finished, he asked me to study this, to do that, but he dominated. I didn't always agree with his views. We collaborated on the Anghelide villa, the Royal Palace of Scroviștea, the Sipoș house in Bd. Lascăr Catargiu, the Canarache house in Popa Tatu. Under these conditions I had the opportunity to create an architecture that was in the taste of the time. Dori Galin Golingher worked with the architect Alexandru Zaharia, who then left the country. They were collaborators. Alexandru Zaharia was very well regarded, he had connections in the aristocracy of the time, even in the society of King Charles II. He would get the works, he didn't work, and Golingher would fill in for him, it was his Cyrano de Bergerac. Zachariah wasn't interested in it, he was more interested in business, in ladies. I knew Alexandre Zaharia, we spoke French. I was also an employee of Duiliu Marcu, one of the very best Romanian architects, unjustly criticized by some. 


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index