Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Albert Galeron (ϯ)
(n. 1846 - d. 1930)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: neoclasic

Ateneul Român
culturale, 2-5 niveluri, 1888, eclectic, monument clasa A, risc seismic Consolidat
Casa Constantin Esarcu (Exarcu) (?)
2-5 niveluri, 1892, neoclasic
Casa Doctor Nicolae Turnescu
case/vile, 2-5 niveluri, 1895, eclectic, monument clasa B
Casa Filip Lenș - Gheorghe Vernescu (1883, modificări ale vechii case construită de arh. J. Freywald)
case/vile, 1-2 niveluri, 1821, neoclasic, monument clasa A
Casa Inginer Christofor Monckton / Alexandru Ghica (bovindoul de lemn, reparații, 1893)
case/vile, 1-2 niveluri, 1890, neoclasic
Arhitectul Albert Louis Paul Galleron (Galeron)

Arhitectul Albert Louis Paul Galleron (Galeron)

Arhitect francez, format în spiritul Școlii de Arte Frumoase din Paris și activ în România între anii 1877–1900, unde a realizat unele dintre cele mai reprezentative clădiri publice ale epocii — în special Ateneul Român și imobile remarcabile în București și Craiova. Aparține generației de arhitecți francezi care au contribuit decisiv la modernizarea arhitecturii românești de sfârșit de secol XIX.

Albert Louis Paul Galleron (scris uneori Galeron) s-a născut în 1846 la Paris, într-o familie franceză, și a murit în același oraș în 1930. A urmat cursurile École des Beaux-Arts din Paris, pe care le-a absolvit în 1872. Educația sa este tipică pentru arhitectura academică franceză a epocii — riguroasă, orientată spre compoziție clasică, proporții, echilibru și eclectism controlat.

Începând cu anii 1870–1880, se stabilește temporar în România, unde intră în relație cu mediul public de construcții și proiectare, inclusiv cu Banca Națională a României și cu Eforia Spitalelor Civile. După 1900, Galleron se întoarce definitiv în Franța și lucrează ca arhitect la Paris și Madrid. Proiectele din această perioadă sunt puțin documentate în sursele publice, dar activitatea sa europeană continuă în domeniul arhitecturii publice și al restaurării.

Albert Louis Paul Galleron este un arhitect esențial pentru transformarea urbană a Bucureștiului în perioada 1880–1900. Opera sa a dat identitate vizuală centrului orașului, a introdus rigorile Eclectismului academic francez, a consolidat estetica Belle Époque românească, a creat clădiri emblematice precum Ateneul Român, unul dintre cele mai importante simboluri culturale ale României. Majoritatea clădirilor sale sunt astăzi clasate ca monumente istorice.

Carieră și orientări arhitecturale

Arhitectura lui Galleron se înscrie în estetica Eclectismului academic francez, cu influențe clasice și neoclasice, uneori cu elemente renascentiste sau baroce, adaptate la contextul urban din România. În București a activat atât ca arhitect al administrației, cât și ca proiectant pentru comanditari privați (familii înstărite, aristocrație, burghezie). A fost, pentru o perioadă, arhitect al Eforiei Spitalelor Civile, ceea ce i-a permis acces la proiecte publice administrative și filantropice. După 1900 s-a întors în Franța, unde a profesat la Paris și la Madrid, ocupându-se de proiecte publice și lucrări de arhitectură la scară urbană, însă opera sa principală rămâne cea din România.

Arhitectura lui Galleron este caracterizată prin compoziție academică riguroasă, utilizarea ordonanțelor clasice, volumetrii clare, echilibrate, fațade cu decor controlat, elegant, adaptarea eclectismului francez la specificul urban românesc, capacitatea de a lucra pe clădiri monumentale și pe locuințe urbane de elită. Contribuția sa majoră la arhitectura românească rămâne definirea „imaginii Belle Époque” a Bucureștiului.

Lucrări realizate

  • Ateneul Român, Str. Benjamin Franklin 1–3, București, Construcție: 1886–1888 (inaugurare parțială), finalizare anexă 1897, Clădire-simbol a Bucureștiului, sală de concerte și instituție culturală majoră; proiectată de Galleron în stil neoclasic academic, cu portic monumental și cupolă centrală.
  • Palatul Băncii Naționale a României (corpul vechi), Str. Lipscani, București, Construit 1883–1885, Proiectat în colaborare cu arh. Cassien Bernard; fațadă în stil academic francez, ordonanță riguroasă, fronton central, coloane corintice; una dintre cele mai importante clădiri ale centrului istoric.
  • Azilul Slătineanu, Calea Dorobanți 96, București, Anul construirii: sfârșit de secol XIX, Instituție filantropică; clădire eclectică cu decorație moderată, integrată în frontul urban al Dorobanțiului.
  • Rectoratul Facultății de Medicină (fosta Casă Dr. Turnescu), Str. Dionisie Lupu 37, București, Anul construirii: 1895, Inițial reședință, ulterior funcțiuni universitare; arhitectură neo-renascentistă cu detalii elegante.
  • Reședințe și vile particulare în București
  • Casa Dodani, Str. Brezoianu / Bd. Elisabeta, București, Anul construirii: 1883, Imobil urban eclectic, parte a frontului central dintre Cișmigiu și Universitate.
  • Casa Filipescu, Calea Victoriei / Str. Verde, București, Anul construirii: 1884, Locuință urbană cu fațadă eclectică; amplasare pe una dintre cele mai importante artere.
  • Casa Negruzzi, Str. Romană 25 (azi Mihai Eminescu), București, Anul construirii: 1889, Reședință urbană pentru familia Negruzzi; compoziție academică, detalii rafinate.
  • Casa Fermo, Str. Romulus / Str. Cotită, București, Anul construirii: 1891, Clădire eclectică de colț, volum articulat, ferestre ample.
  • Casa Gailac (dispărută), Calea Dorobanților 126, București, Anul construirii: 1891, Reședință cu decorație academică; una dintre casele reprezentative ale Dorobanțiului istoric.
  • Casa Ecsarcu, Bd. Carol I / Str. Gogu Constantinescu, București, Anul construirii: sfârșit de sec. XIX, Imobil urban eclectic; volum verticalizat.
  • Casa Perșu, Calea Victoriei 156, București, Anul construirii: 1898, Reședință de front reprezentativ; demolată în 1977.
  • Casa Vălimărescu, Calea Unirii 10, Craiova, Anul construirii: 1893, Clădire eclectică urbană; astăzi Muzeu de Artă.
  • Hotelul – locuință Geblescu, Craiova, Clădire eclectică urbană, cu funcțiuni mixte; una dintre construcțiile reprezentative ale orașului.
  • Conacul Ghica, Comănești, județul Bacău, Reședință boierească; intervenție sau extindere atribuită lui Galleron.

Referințe

 


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index