Foto: anii interbelici, Bdul Elisabeta, iar pe dreapta Palais de Glace apoi Hotel Princiar pe colţul cu strada Brezoianu. Pe stânga, între blocul de colţ construit de Arghir Culina şi imobilul dr. Steiner (imobilul Dotaţiunii Oastei) construit după planurile arh Albert Galleron era loc liber şi fusese grădina Astoria. Hotelul Astoria s-a mai numit în cursul anilor şi Hotel Riviera şi Hotel Nissa, cu cofetăria Murgăşeanu. (Belkine Gabriel)
*
Una dintre primele clădiri ridicate pe Bulevardul Elisabeta, imobilul Dr. Steiner, abia dat în folosință, pe colțul cu străzile Brezoianu și Zalomit. Imobilul a fost construit de Societatea Română de Construcții și Lucrări Publice, după proiectul arhitectului Albert Galeron. Parterul era destinat firmelor: printre primii chiriași a fost Tipografia și Fonderia de Litere a lui Thoma Basilescu (care era fratele marelui profesor de Drept și întreprinzător Nicolae Basilescu). Nivelele superioare cuprindeau camere și apartamente de închiriat, de aceea, în anii interbelici, a fost cunoscut ca Hotel Astoria. În primii ani după 1900, într-o odaie a imobilului a locuit sculptorul Constantin Brâncuși. (Dan Rosca)
*
De altfel, bulevardul Regina Elisabeta va fi considerat un spaţiu de valoare pentru clădiri publice, iar prezenţa parcelelor proprietate a Comunei sau a statului va simplifica această folosire. Categoriei clădire publică, dar evident cu programe arhitecturale particulare în funcţie de specificul activităţii publice, se vor construi, în ordine cronologică: Eforia Spitalelor Civile (1882 - 1887); Liceul "Gh. Lazar" (1889), arhitect Filip Montaureanu; Ministerul Lucrărilor Publice ( 1906), arhitect Petre Antonescu; Imprimeria Statului (clădirea primă în deceniul 8 al sec. al XIX-lea, iar cea nouă intre 1929 - 1930), arhitect State Ciortan; Facultatea de drept (1933 - 1935), arhitect Petre Antonescu sau Casa corpului didactic ( 1936), arhitect Constantin Iotzu. Alte clădiri vor aduce funcţiuni şi programe vechi în haine noi sau chiar cu totul noi: Casele cu prăvălii Dr. Steiner (1889) de la colţul Bulevardului Elisabeta cu str. Brezoianu, arhitect Albert Galeron; Clădirea cinematografului Palace (1905), Clădirea Clubului austro - ungar (1912) arhitect Rudolf Quick, devenită ulterior sediul Senatului, Hotelul Palace (1912) sau Clădirea cinematografului Corso (1934) etc. (Cezara Mucenic)
Referințe:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.