Bustul lui Alexander Dubček

Bustul lui Alexander Dubček

Bustul lui Alexander Dubček este amplasat în Parcul Sala Palatului din București (Parcul Kretzulescu, partea dinspre Biserica Kretzulescu a parcului), pe Str. Ion Câmpineanu nr. 30, Sectorul 1. Lucrarea este executată în bronz, montată pe un soclu din marmură albă, și a fost dezvelită la 30 august 2016, în cadrul unei ceremonii oficiale. Bustul a fost donat orașului București de Ambasada Republicii Slovace în România, la inițiativa ambasadorului Ján Gábor, cu sprijinul guvernului slovac și cu acordul primarului Gabriela Firea. Autorul lucrării este sculptorul slovac Vít Bojňanský (n. 14 octombrie 1962).

Pe soclul din marmură sunt gravate, pe față, inscripțiile bilingve: Alexander Dubček / 1921–1992 / Slovenský štátnik a politik / Om de stat și politic slovac, urmate de două citate din discursurile lui Dubček — în slovacă și în traducere română —, semnătura sculptorului și mențiunea: București, 2016.

Inscripțiile de pe soclu

Primul citat, în slovacă: „Nezabávnie národ víktorom sa každý dokáže riadiť ako svojim rozumom, tak svojim svedomím"

Al doilea citat, în română: „Nu va dispărea națiunea ai cărei membri se pot ghida atât după propria lor rațiune, cât și după propria lor conștiință"

Autorul: Vít Bojňanský (n. 1962)

Vít Bojňanský este sculptor slovac, născut la 14 octombrie 1962, acreditat internațional, specializat în portrete bust și sculptură abstractă. Opera sa include lucrări în colecții publice și private din Slovacia, Republica Cehă și alte țări. Bustul din București se înscrie în același registru cu alte lucrări ale sale din zona Parcului Sala Palatului, menționat în literatura de specialitate alături de busturile lui Avram Iancu și Corneliu Coposu amplasate în același parc.

Alexander Dubček (1921–1992) — repere biografice

Alexander Dubček s-a născut la 27 noiembrie 1921 în Uhrovec, localitate din actuala Slovacie, și a decedat la 7 noiembrie 1992 la Praga, în urma rănilor suferite într-un accident rutier. A crescut parțial în Uniunea Sovietică — tatăl său se mutase în Kîrgîzstan pentru a contribui la construirea socialismului, forțat și de lipsa locurilor de muncă din Cehoslovacia în vremea Marii Depresii. Revenit în Cehoslovacia, Dubček a urmat o carieră în Partidul Comunist cehoslovac, ajungând Prim-Secretar al Partidului Comunist din Slovacia în 1963.

La 5 ianuarie 1968, Dubček a fost ales Prim-Secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia, înlocuindu-l pe Antonín Novotný. A urmat o perioadă de liberalizare politică, democratizare și descentralizare economică, intrată în istorie sub denumirea de Primăvara de la Praga (Pražské jaro / Pražská jar), desfășurată între ianuarie și august 1968. Programul reformist al lui Dubček prevedea libertatea presei, renunțarea la rolul exclusiv al partidului unic și instaurarea unui așa-zis „socialism cu față umană".

În noaptea de 20 spre 21 august 1968, forțele militare ale statelor membre ale Pactului de la Varșovia — cu excepția României și Albaniei — au invadat Cehoslovacia, punând capăt Primăverii de la Praga. România a fost singura țară membră a Pactului de la Varșovia care a refuzat să participe la invazie și a condamnat-o public: la 21 august 1968, Nicolae Ceaușescu a rostit un discurs de condamnare a invaziei în fața a peste 100.000 de persoane adunate la București — moment care a consolidat temporar imaginea internațională a României ca stat independent față de Moscova. Această atitudine a constituit o legătură istorică particulară între România și Dubček, invocată explicit la ceremonia de dezvelire a bustului din București.

Dubček a fost forțat să accepte o „normalizare" politică și înlăturat din funcție în aprilie 1969, înlocuit cu Gustáv Husák. A lucrat ulterior în Serviciul Silvic din Slovacia, fiind practic redus la tăcere politică timp de două decenii. În 1989 și-a anunțat sprijinul pentru Revoluția de Catifea cehoslovacă. În decembrie 1989, în 1990 și 1992 a fost ales Președinte al Adunării Federale a Cehoslovaciei. În 1989 a primit Premiul Sakharov pentru Libertatea Gândirii acordat de Parlamentul European. A decedat la 7 noiembrie 1992, la câteva săptămâni după un accident rutier produs pe autostrada D1 lângă Humpolec.

Contextul amplasării și semnificația diplomatică

Dezvelirea bustului la 30 august 2016 a avut loc în prezența ministrului slovac de externe Miroslav Lajčák, care a subliniat că legăturile dintre Dubček și București sunt mai puternice decât realizează mulți: România a fost singurul stat din Pactul de la Varșovia care a refuzat să participe la invazia din august 1968 și a condamnat-o public. Bustul din Parcul Sala Palatului comemoarează astfel nu doar o personalitate politică slovacă, ci și un moment definitoriu al relației bilaterale româno-cehoslovace (ulterior româno-slovace).

Bustul este amplasat în imediata proximitate a altor lucrări comemorative din același parc, inclusiv sculptura în bronz Revoluția Română de Ion Nicodim (1992). Parcul Sala Palatului, situat în vecinătatea Pieței Revoluției și a Bisericii Kretzulescu, constituie unul dintre spațiile de for public cu cea mai ridicată densitate de monumente comemorative din București.

Bibliografie

• Monumental art — The essential man in Prague Spring (Curatorial.ro)
• Ties between Romania and Dubček strong (The Slovak Spectator)
• Vít Bojňanský — Wikidata (Wikidata)
• Primăvara de la Praga — Wikipedia România (Wikipedia România)
• 20 august 1968: Invadarea Cehoslovaciei și sfârșitul Primăverii de la Praga (Rador)
• România și Primăvara de la Praga (Crișana)
• Vít Bojňanský — site oficial (vitobojnansky.com)