Arhitectul Șerban Țigănaș
Șerban Țigănaș (născut la 7 ianuarie 1963, Cluj-Napoca, România) este arhitect și urbanist român, profesor universitar, doctor în arhitectură, proiectant principal și figură marcantă a arhitecturii contemporane din România. Activitatea profesională se desfășoară atât în mediul academic, cât și în proiectare, management urbanistic, politici profesionale și reprezentare internațională a arhitecturii. Țigănaș aparține generației de arhitecți afirmate în anii ’90 și consolidate după 2000, perioadă în care a devenit unul dintre principalii promotori ai modernizării practicii profesionale, ai arhitecturii publice și ai dezvoltării urbane.
A urmat liceul de matematică-fizică „Nicolae Bălcescu” din Cluj, obținând în 1981 diploma de bacalaureat cu media 10. Studiile universitare le-a urmat între 1982 și 1988 la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, cu diplomă de arhitect și lucrare finală susținută cu nota 10. În 2016 a obținut titlul de doctor în arhitectură la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, cu teza „Arhitectura temporară, abordări neinvazive pentru mediul construit”, calificativ summum cum laude.
După absolvirea facultății, Șerban Țigănaș începe activitatea profesională ca arhitect stagiar la Alba Iulia, în cadrul Institutului de Proiectare „Proiect Alba”. Încă din primul an de activitate, participă la proiecte urbane de amploare precum ansamblul de locuințe și spații comerciale din Centrul Civic Alba Iulia și câștigă premiul I la concursul pentru baza sportivă a Cetății Alba Iulia. În perioada 1990–1991 este șef de proiect la Biroul de Proiectare Străjan, fiind implicat în programe sociale și funcțiuni administrative, iar între 1991 și 1992 activează ca arhitect independent, câștigând noi concursuri importante: amenajarea pietonală a bulevardului Transilvaniei din Alba Iulia, regenerarea zonei Gării Sibiu și designul stemei municipiului Alba Iulia.
Activitatea professională se mută ulterior la Brașov (1992–1993), unde se ocupă de locuințe experimentale realizate cu tehnologii moderne de cofraje-tunel și obține premiul I (ex aequo) la concursul pentru Planul Urbanistic al Centrului Civic Brașov.
Stabilirea la Cluj-Napoca marchează o etapă decisivă în cariera arhitectului. În anii 1993–1996 colaborează cu birouri locale (Inter Proiect, SMArt, SpAU), realizând clădiri de birouri, locuințe de serviciu, sedii administrative și proiecte religioase, între care Biserica Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Cluj. Participă la concursuri naționale și internaționale, inclusiv la programul „București 2000”.
Fondarea biroului Dico & Țigănaș și dezvoltarea profesională
În 1997, Șerban Țigănaș fondează la Cluj-Napoca biroul de proiectare Dico & Țigănaș, pe care îl conduce ca arhitect asociat, președinte și administrator. Sub conducerea sa, biroul se dezvoltă într-una dintre cele mai importante structuri de arhitectură și inginerie din România, cu peste 300 de proiecte realizate în mai bine de două decenii. Dico & Țigănaș este un studio complet, ce integrează arhitectură, urbanism, structură, instalații și management de proiect. Portofoliul biroului acoperă categorii diverse de programe — industrial, rezidențial, sportiv, medical, administrativ, comercial — contribuind decisiv la modernizarea peisajului construit din România. În aceeași direcție, biroul promovează integrarea arhitecturii în procese mai largi, economice și sociale, susținând o abordare riguros interdisciplinară. Lucrările industriale și logistice, clădirile medicale, ansamblurile rezidențiale, arhitectura corporativă și infrastructura sportivă marchează profilul biroului, în timp ce premiile și recunoașterile publice atestă calitatea și impactul real al proiectelor.
Carieră academică
Șerban Țigănaș activează în mediul universitar din 1994, parcurgând toate treptele — cadru asociat, asistent, șef de lucrări, conferențiar, profesor universitar. Devine decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din cadrul UTCN în 2020. De peste 25 de ani este titular de cursuri fundamentale precum Teoria arhitecturii, Locuire, Programe de arhitectură, Marketing și comunicare. A coordonat peste 100 de proiecte de diplomă, numeroase conferințe, workshopuri și programe de formare, a realizat schimburi universitare internaționale (inclusiv primul schimb cu Universitatea din Liverpool), a inițiat proiecte precum FAST – Festival of Architecture Schools of Tomorrow și coordonează anual evenimentele majore ale Zilelor Arhitecturii la Cluj. A participat în nenumărate comisii academice, în juriile concursurilor pentru studenți și profesioniști și a contribuit activ la modernizarea programelor de studiu ale arhitecturii.
Implicare profesională, instituțională și internațională
Șerban Țigănaș a fost una dintre cele mai pregnante figuri ale organizațiilor profesionale românești după 2000. Timp de un deceniu (2001–2010) a fost vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, iar între 2010 și 2018 a fost președintele OAR. În această perioadă a coordonat proiecte strategice majore, precum Politica pentru arhitectură în România 2010–2015 și Arhitect în România, a inițiat studii privind piața muncii a arhitecților, legislația domeniului și transformarea organizațională a OAR. Pe plan internațional, a ocupat funcții-cheie în Consiliul Arhitecților din Europa (2008–2010), iar între 2014 și 2021 a fost membru în Consiliu și apoi Secretar General al Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA), fiind implicat în organizarea Congresului UIA Rio 2020, în programul „Capitala Mondială a Arhitecturii” UNESCO–UIA și în proiecte despre turism urban, sustenabilitate și patrimoniu. Din 2017 este președintele Asociației SHARE Architects, platforma profesională pan-europeană dedicată arhitecturii contemporane.
Profil arhitectural și orientare teoretică
Opera lui Șerban Țigănaș se caracterizează printr-un echilibru între funcționalitate, claritate structurală și integrare urbană. În proiectele majore, în special cele sportive și medicale, urmărește transparența volumetrică, deschiderea către oraș, neinvazivitatea în zone dense și adaptabilitatea spațiilor. În proiectele industriale și de birouri se remarcă rigoarea tehnică, eficiența materialelor și optimizarea fluxurilor. În cercetarea academică, tema arhitecturii temporare și a intervențiilor neinvazive este centrală, deschizând direcții privind mobilitatea, sustenabilitatea și reconversia spațiilor urbane. Volumele sale și contribuțiile în reviste tematice arată o preocupare extinsă pentru relația dintre arhitectură, oraș, politici publice și cultură profesională.
Lucrări importante
Capitolul dedicat lucrărilor urmărește să ofere o imagine completă asupra activității profesionale a arhitectului Șerban Țigănaș, incluzând principalele proiecte menționate în CV, în biografia publică și în istoria biroului Dico & Țigănaș. Lista cuprinde lucrări reprezentative pentru toate etapele carierei.
Clădiri publice și administrative, urbanism și infrastructură
- Baza sportivă Cetate, Alba Iulia (1989): Proiect realizat în perioada de început a carierei, în cadrul colectivului Institutului de Proiectare Alba. Lucrarea a fost câștigătoare a premiului I în concursul organizat. Proiectul propunea modernizarea funcțiunilor sportive și integrarea lor în structura urbană a cetății Alba Carolina, reprezentând una dintre primele lucrări importante ale arhitectului.
- Plan urbanistic pentru Centrul Civic Brașov (1992–1993): Proiect elaborat în cadrul Institutului Proiect Brașov. Lucrarea a câștigat premiul I ex aequo la concursul național și a constat în propunerea unui masterplan urbanistic pentru reconfigurarea centrului administrativ al orașului, incluzând regândirea circulațiilor, a piețelor publice și a raportului dintre funcțiunile civile și cele culturale.
- Centrul de Comandă Județean și unitatea de pompieri, Cluj-Napoca (1993–1994): Proiect administrativ de importanță strategică, realizat în perioada colaborării cu Inter Proiect. A inclus soluții pentru spații operaționale, zone administrative și funcțiuni suport, într-un ansamblu compact dedicat structurilor de urgență.
- Amenajarea pietonală a Pieței Unirii și a Bulevardului Eroilor, Cluj-Napoca (2007): Proiect câștigător al premiului I la concursul național, elaborat în cadrul biroului Planwerk, în perioada în care Șerban Țigănaș a fost arhitect asociat. Propunerea a redefinit principalele spații publice ale orașului, introducând continuitate pietonală, reorganizare funcțională și metode de regenerare urbană contemporană.
- Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Cluj-Napoca 2014–2021: Document strategic de nivel metropolitan, elaborat de echipa Planwerk cu contribuția arhitectului Șerban Țigănaș. A inclus direcții privind mobilitatea, dezvoltarea urbană, zonele de regenerare, spațiile verzi și infrastructurile strategice.
Arhitectură sportivă și infrastructură de mari dimensiuni
- Cluj Arena, Cluj-Napoca (2011): Una dintre lucrările emblematice ale biroului Dico & Țigănaș. Stadionul are o capacitate de 30.000 locuri și a devenit un reper arhitectural național. Volumul este configurat fluid, cu o anvelopă metalică transparentă care creează o imagine contemporană și aerodinamică. Integrarea cu parcul Central și deschiderea către oraș au fost elemente centrale ale conceptului. Proiectul a fost nominalizat la premii internaționale și publicat pe scară largă în reviste de specialitate.
- BTarena – Sala Polivalentă, Cluj-Napoca (2014–2016): Clădire sportivă multifuncțională, concepută pentru competiții internaționale, concerte și evenimente culturale. Sala are o capacitate variabilă între 7.000 și 10.000 de locuri, cu o structură flexibilă și un design ce permite conversii rapide. Reprezintă una dintre cele mai performante săli din România.
- Stadionul Ion Oblemenco, Craiova: Proiect major al infrastructurii sportive românești, în care biroul Dico & Țigănaș a realizat documentațiile de arhitectură, parte a unei echipe complexe. Stadionul reprezintă un reper al arhitecturii sportive contemporane, cu o formă eliptică și o anvelopă curbată.
- Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, București: Proiect destinat rugby-ului profesionist și competițiilor internaționale, realizat într-o zonă cu puternică încărcătură urbanistică. A implicat integrarea funcțiunilor sportive cu cerințele de securitate, fluxuri publice și circulații tehnice.
- Stadionul Pandurii, Târgu Jiu: Lucrare structurată în jurul unui program de modernizare sportivă regională, integrând tribune, spații administrative și funcțiuni adiacente.
- Sala Polivalentă Brașov: Proiect destinat competițiilor sportive și evenimentelor, realizat cu aceeași abordare funcționalistă și tehnică specifică atelierului Dico & Țigănaș.
Clădiri medicale, industriale, tehnologice și logistice
- Fabrica Bergenbier, Blaj (2000): Investiție industrială de anvergură, cu program tehnologic complex. A necesitat integrarea arhitecturii cu soluțiile ingineresti specifice industriei alimentare.
- Bosch Rexroth și Bosch Automotive, Blaj și Cluj: Unități industriale moderne, reprezentative pentru procesul de reindustrializare tehnologică a României. Proiectele au implicat coordonare interdisciplinară, fluxuri tehnice, spații de producție și zone administrative.
- Emerson, Cluj și Oradea: Clădiri de producție și cercetare cu standarde industriale avansate, integrate în parcuri industriale regionale.
- De Longhi, Cluj: Proiect industrial robust, parte din extinderea rețelelor de fabrici internaționale din România.
- Trelleborg, Dej: Fabrică dedicată industriei de materiale speciale și soluțiilor tehnice avansate.
- La Lorraine, Câmpia Turzii: Unitate de producție alimentară proiectată pentru fluxuri industriale continue, integrând cerințe sanitare și logistice specifice industriei de panificație industrială.
- Q Cliniq, Cluj-Napoca: Clinicǎ privată configurată în jurul unui concept contemporan, bazat pe spații medicale eficiente, cu zone de așteptare și circulații controlate.
- Spitalul Monza Ares, Cluj-Napoca: Proiect medical de referință pentru rețeaua Monza, incluzând secții specializate și tehnologii medicale avansate. Arhitectura urmărește eficiența fluxurilor și adaptabilitatea funcțională.
- Centrul Integrat de Transplant (proiect câștigător internațional, Cluj): Lucrare de amploare strategică, câștigată în colaborare cu Pinearq Barcelona. Propune o infrastructură medicală de cel mai înalt nivel, cu soluții tehnologice complexe, circuite sterile și conexiuni eficiente între departamente.
Clădiri de birouri și infrastructuri corporate
- Olimpia Business Center, Cluj-Napoca: Una dintre primele clădiri de birouri moderne din Cluj, cu un design rațional, fațade vitrate continue și un nucleu funcțional flexibil.
- Vitrina Business Center, Cluj-Napoca: Proiect de birouri cu caracter corporativ, integrând suprafețe modulare și zone comune eficiente.
- ELM – sediu Digi 24, Cluj-Napoca: Clădire dotată cu spații pentru televiziune și redacție, studiouri tehnice și zone administrative, adaptată cerințelor media contemporane.
- Sentosa, Binarium (Cluj): Proiecte de birouri cu profil tehnologic, adresate companiilor din domeniul IT și cercetare.
Imobile de raport și ansambluri de locuințe, reședințe, case
- New Town Residence, București (2012): Ansamblu rezidențial amplu, cu opt blocuri și 651 de apartamente, organizate în jurul unei infrastructuri urbane interne coerente. Stilul funcționalist contemporan și densitatea controlată sunt caracteristici definitorii.
- Central Park Residence, Cluj-Napoca: Proiect rezidențial cu apartamente în regim premium, integrat într-o zonă centrală.
- Gimarom, Biasini Residences și alte ansambluri: Lucrări de locuințe colective și mixte, reprezentative pentru dezvoltarea urbană a Clujului după anul 2000.
- Casa Muntean, Cluj-Napoca: Locuință individuală cu volumetrie contemporană, adaptată parcelei urbane.
- Casa Holobuțiu, Cluj-Napoca: Casă urbană cu tratament arhitectural rafinat, destinată unei familii înstărite.
- Casa Bucur și Casa Ilea, Cluj-Napoca: Locuințe private în care sunt explorate proporțiile, lumina și integrarea cu împrejurimile.
- Casa Pogiana și Casa Aron, Cluj-Napoca (2001–2006): Proiecte rezidențiale mature, axate pe confort, eficiență spațială și relație armonioasă cu situl.
Lucrări religioase: Biserica Ortodoxă „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, Cluj-Napoca (1994–1996); Proiect realizat în perioada activității la biroul SMArt. A presupus construcția unei biserici ortodoxe moderne, adaptată atât nevoilor cultice, cât și contextului urban al cartierului.
Lucrări în afara Clujului:Ansamblul de locuințe și spații comerciale Centrul Civic din Alba Iulia; Unități industriale în Blaj, Oradea, Dej, Câmpia Turzii; Proiecte administrative și sportive în București, Craiova, Târgu Jiu, Târgoviște.
Colaborări și proiecte colective importante: Concursurile câștigate la Sibiu, Alba Iulia, Brașov, Cluj-Napoca, alături de Planwerk și alte echipe multidisciplinare; Participări internaționale în proiecte ale UIA, ACE și SHARE Architects; Contribuții la documente strategice ale Ordinului Arhitecților din România.
Publicații și activitate editorială
Activitatea publicistică a arhitectului Șerban Țigănaș este extinsă și diversă, reflectând implicarea sa constantă în dezbaterea profesională, în formarea academică și în documentarea arhitecturii românești contemporane. Publică atât ca autor, cât și ca coautor, contribuind la manuale universitare, studii teoretice, analize de politici publice, lucrări de istorie a arhitecturii și albume dedicate proiectelor. În paralel, este prezent constant în reviste de specialitate din România și din străinătate, în calitate de autor de articole, intervievat sau protagonist al proiectelor publicate.
Volume (autor / coautor / capitole de volum)
- Cursuri și concursuri (2002) — lucrare dedicată metodicii proiectării și competițiilor studențești, utilizată în mediul academic.
- Desen pentru arhitectură (2008) — manual didactic orientat către formarea abilităților grafice ale studenților.
- Communicating (by) Design (2009) — studiu despre comunicarea vizuală în arhitectură.
- Desen tehnic & desen liber (2010) — volum util atât în școala de arhitectură, cât și în practica profesională.
- Arhitect în România. Studiu de fundamentare a politicilor naționale pentru arhitectură (2010) — contribuție esențială la modernizarea cadrului profesional.
- Fondul de documentare de arhitectură din România. Raport preliminar (2011).
- Cui i-e frică de cartierul Matache? Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord (2012).
- Arhitecți, arhitectură și orașe. Despre profesia de arhitect și cum se construiește în România recentă (2014).
- De Urbanitate. Studii de Istoria și Teoria Arhitecturii (2015).
- Designing the Profile of the Future Architect (2019) — lucrare realizată în contextul activității UIA.
- Dicționarul arhitecților din Transilvania în perioada dualismului austro-ungar (2020) — contribuție culturală și istorică de referință.
- Atelierul doi. 24 de ani de proiecte studențești de arhitectură la Cluj (2023).
- Dico și Țigănaș. Primii 25 de ani de arhitectură (2023) — album monografic al biroului.
Studii, articole și publicații profesionale
- Prezențe constante în reviste românești: Arhitext Design, Arhitectura, Zeppelin, Igloo, LogiA, Urbanismul, Arena Construcțiilor, Bursa Construcțiilor, Observatorul Urban București, Arhitecții și Bucureștiul.
- Articole și interviuri în publicații internaționale: L’Architecture d’Aujourd’hui (Franța), Passion Architecture (Franța), TS Sport (Italia), Architecture & Culture (Coreea de Sud), Architecture & Detail (China), Lindab Direct (Suedia), Archipendium (Germania), EME Outlook (Marea Britanie).
- Interviuri și apariții regulate în media generală: televiziune, radio, presă scrisă și online, pe teme de arhitectură, urbanism, politici profesionale și educație.
Participări la expoziții și saloane
- Expoziții colective și personale la Palatul Parlamentului, Muzeul Țăranului Român, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Național de Istorie a României, Teatrul Național București, Palatul Mogoșoaia, Turnul Croitorilor Cluj-Napoca, pavilionul României din Giardini – Bienala de la Veneția, Seul, Copenhaga, Gabroveni, Casa Tranzit.
- Prezentări și participări la expoziții internaționale dedicate arhitecturii sportive, arhitecturii temporare și arhitecturii publice.
Activitate editorială și teoretică
- Membru în colectivul redacțional al revistei LogiA (FAU UTCN).
- Coautor al unor studii de politici publice pentru OAR, UIA și ACE.
- Contributor esențial la programe editoriale ale Bienalei Naționale de Arhitectură.
- Inițiator de texte de poziție profesională, analize de sistem și contribuții la legislația domeniului (Amenajarea teritoriului, Urbanism, Construcții).
Distincții și premii
Recunoașterea profesională a lui Șerban Țigănaș este vastă și acoperă atât premii pentru proiecte arhitecturale, cât și distincții instituționale pentru activitatea sa academică, profesională și internațională. Premiile obținute de-a lungul carierei reflectă atât calitatea lucrărilor realizate, cât și influența sa în evoluția arhitecturii românești contemporane.
Distincții profesionale și academice
- Medalia Bene Merenti oferită de Senatul UAUIM pentru activități meritorii în organizațiile profesionale (2012).
- Medalia de excelență – Premiile de excelență media (2012).
- Trofeul Bursa Construcțiilor pentru activitatea firmei Dico & Țigănaș (2016).
Premii pentru lucrări de arhitectură
- Premiul I la concursul pentru baza sportivă Cetate, Alba Iulia (1989).
- Premiul I la concursul de reabilitare urbană a zonei Gării Sibiu (1991).
- Premiul I la concursul pentru amenajarea bulevardului Transilvaniei, Alba Iulia (1991).
- Premiul I ex aequo pentru regenerarea Centrului Civic Brașov (1992).
- Premiul I la concursul pentru reamenajarea Bastionului Ciunt, Cetatea Oradea (2005).
- Premiul I la concursul internațional pentru Comprehensive Transplant Center, Cluj-Napoca (cu Pinearq Barcelona).
- Premiul BATRA 2011 (Bienala de Arhitectură Transilvania).
- Premiul Președintelui UAR, Bienala Națională de Arhitectură, București (2012).
- Premiul Architizer A+, New York (2013).
- Nominalizări la Best Building of the Year, ArchDaily (2012).
- Nominalizări la Premiul Mies van der Rohe pentru arhitectură contemporană a Uniunii Europene (2013 și 2019).
- Premiul Green Building of the Year (2017).
- Premiul AGIR (2018).
- Premiul de excelență Euroconstrucții (2019).
- BREEAM Award pentru Europa Centrală și de Est (2019).
- Nominalizări BATRA 2019 și premii în edițiile ulterioare (inclusiv BNAB 2021).
Premii legate de carieră și leadership profesional
- Premii și recunoașteri pentru activitatea în cadrul UIA, ACE și SHARE Architects.
- Premii pentru contribuții la politici publice în arhitectură, rolul de lider instituțional și dezvoltarea învățământului de arhitectură.
- Distincții internaționale primite în contextul participării la congrese, conferințe și programe strategice UIA – UNESCO.
Premii pentru concursuri de concept, urbanism și arhitectură temporară: Premii la concursuri pentru instalații temporare, regenerare urbană, spații publice, inclusiv Arhetipuri (creator și membru al juriului), concursurile internaționale de instalații pe apă, concursuri pentru grădini urbane, amenajări pietonale și structuri provizorii.
Referințe
