Complexul Sportiv Național Arcul de Triumf

Complexul Sportiv Național Arcul de Triumf

Complexul Sportiv Național „Arcul de Triumf” are în centru Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, o arenă polivalentă aflată în Sectorul 1 al Bucureștiului, pe Bulevardul Mărăști nr. 18–20, în imediata vecinătate a Arcului de Triumf și a Mănăstirii Cașin. Stadionul actual a fost construit între 2019 și 2021 pe amplasamentul vechiului stadion de rugby cu același nume, cunoscut istoric drept „terenul de la Șosea”.

Complexul ocupă o suprafață de circa 38.000 m² și include stadionul cu tribune acoperite, un hotel pentru sportivi, săli de conferințe și expoziții, spații de alimentație publică, un bazin de înot și o parcare subterană. Stadionul este arena principală a echipei naționale de rugby a României și, din 2022, stadion de „acasă” pentru FC Dinamo București, găzduind și meciuri ale altor echipe de fotbal și competiții de oină, precum și diferite evenimente sportive și culturale.

Istoric: de la „terenul de la Șosea” la noul stadion

Primele terenuri și vechiul stadion (1913–2018)

Zona a intrat în istoria sportului românesc la începutul secolului XX, când aici a fost amenajat un teren de sport cunoscut ca „terenul de la Șosea”, unde s-au jucat primele meciuri de rugby din România. Lucrările la primul stadion au început în 1913, iar inaugurarea a avut loc în 1914, arena fiind inițial numită „Stadionul Tineretului”. În deceniile următoare, stadionul a devenit principala bază a rugbyului românesc, găzduind meciurile echipei naționale și competiții internaționale. Între 2008 și 2013, vechiul stadion a fost modernizat și extins la circa 7.500 de locuri, cu sprijinul Primăriei Sectorului 1. În 2018, în contextul pregătirilor pentru EURO 2020 și al programului de modernizare a stadioanelor din București, vechiul stadion a fost demolat pentru a face loc unei arene complet noi, conform standardelor UEFA și World Rugby.

Construcția noului stadion (2018–2021)

Noua arenă a fost proiectată de biroul de arhitectură Dico & Țigănaș și realizată de asocierea condusă de ACI Cluj SA, în parteneriat cu Dico & Țigănaș – Birou de Proiectare SRL și Athenaeum Construct SRL, sub autoritatea Companiei Naționale de Investiții (CNI) și a Ministerului Tineretului și Sportului (astăzi Agenția Națională pentru Sport). Lucrările de construire au început efectiv la sfârșitul anului 2018 – începutul lui 2019. Conform datelor publicate de CNI și stadiumdb.com, perioada de execuție s-a desfășurat între 2018/2019 și decembrie 2020, cu un cost total de aproximativ 37 milioane euro. În decembrie 2020, stadionul a fost inaugurat oficial, în prezența premierului și a reprezentanților administrației locale și centrale. Ulterior, la 3 iulie 2021, arena a găzduit primul eveniment sportiv – meciul de rugby dintre România și Argentina (17–24), disputat în fața a circa 4.400 de spectatori, considerat și meciul de inaugurare sportivă.

Arhitectură și concept urbanistic

Biroul de arhitectură și echipa de proiect

Arhitectura stadionului este semnată de biroul clujean Dico & Țigănaș, autori și ai altor importante stadioane din România (de exemplu Cluj Arena). Pentru Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, echipa extinsă de proiect a inclus mai mulți arhitecți și colaboratori, menționați în prezentarea proiectului în cadrul Romanian Design Week. Proiectul a fost premiat la Bienala Națională de Arhitectură 2021, în secțiunea „Clădiri industriale, reprezentative, turistice și pentru sport/loisir”, confirmând recunoașterea la nivel profesional a calității arhitecturale și a integrării urbane.

Implant urban și relația cu contextul

Stadionul este plasat într-un context urban de mare sensibilitate: axul Kiseleff–Șoseaua Nordului, Arcul de Triumf, Mănăstirea Cașin și clădirea COSR formează o zonă cu densitate mare de monumente și repere arhitecturale. Conceptul proiectului a urmărit integrarea volumului stadionului în acest context, atât prin scară și proporții, cât și prin tratarea fațadelor. Unul dintre principiile de bază ale conceptului, prezentat de arhitecți, este distribuția cât mai disipată, perimetrală, a funcțiunilor și a acceselor publicului, astfel încât fluxurile de circulație să fie echilibrate pe toate laturile stadionului. În plan, forma triunghiulară și direcția ipotenuzei identificate la clădirea COSR au fost preluate și transformate într-un element de colț al volumului tribunei principale, în contrapunct cu volumul Mănăstirii Cașin. Ansamblul este conceput ca o singură construcție compozită, care include stadionul, tribuna principală cu spațiile pentru sportivi, oficiali și presă, corpul de hotel, parcarea subterană și spațiile destinate istoriei rugbyului românesc, integrate într-un ansamblu coerent.

Volumetrie, fațade și expresie arhitecturală

În plan, stadionul are o formă rectangulară, cu dimensiunile de aproximativ 178 × 124 m. Gradenele se dezvoltă pe înălțimi diferențiate pentru publicul general, zona VIP și presă, iar copertinele metalice ajung la cote de peste 16–18 m, acoperind integral tribunele. Arhitecții au urmărit un limbaj de forme mari și linii clare, evitând fragmentarea excesivă a volumelor. Fațadele folosesc ritmuri verticale și orizontale articulate după modularea structurală, iar finisajul principal este o vopsea specială cu efect „cameleon”, cu reflexe sidefii care se schimbă subtil în funcție de lumină, într-o gamă cromatică inspirată parțial de experiența Cluj Arena. Transparența controlată a fațadelor – mai ales la nivelul parterului și în zona tribunei principale – permite relații vizuale către spațiile verzi ale Parcului Herăstrău și către Mănăstirea Cașin, menținând legătura vizuală între interiorul stadionului și oraș.

Organizare funcțională și dotări

Structură pe niveluri

Conform descrierii tehnice a proiectului, clădirea este organizată pe mai multe niveluri principale:

• Subsol: parcări pentru public și personal, spații tehnice, adăpost de protecție civilă, precum și o parte a centrului de recuperare pentru sportivi.
• Parter: principalele funcțiuni pentru organizarea meciurilor – accesul publicului, spațiile pentru sportivi (vestiare, săli de forță, încălzire), zonele pentru oficiali și arbitri, spații tehnice aferente organizării evenimentelor.
• Etaj 1: în tribuna vest – dotări pentru fotografi și media, precum și un restaurant cu bucătăria aferentă; în zona peluzei sud – primul nivel de cazare (circa 15 camere) pentru sportivi.
• Etaj 2: tribuna vest – circulații și dotări pentru public; peluza sud – al doilea nivel de cazare (circa 15 camere).
• Etaj 3: tribuna vest – zone VIP, loje și spații de ospitalitate; peluza sud – al treilea nivel de cazare (circa 15 camere).
• Etaj 4: tribuna vest – spații pentru presă (cabine de comentatori, studio TV, platforme de filmare, sală de presă, spațiu pentru crainici și supraveghere).

Această organizare permite separarea clară a fluxurilor de public, VIP, presă, sportivi și personal tehnic, cu accesuri dedicate pe laturi diferite ale stadionului.

Terenul de joc și infrastructura sportivă

Terenul are dimensiuni de 120 × 80 m și este amenajat cu gazon natural hibrid (natural ranforsat cu fibre artificiale), prevăzut cu sistem de drenaj performant; sistem de încălzire a gazonului pentru sezonul rece; instalații de irigații automatizate; instalații de fotosinteză artificială; nocturnă conformă cu cerințele UEFA; instalații de sonorizare și afișaj electronic. Sub tribune sunt dispuse spațiile pentru echipe și oficiali: vestiare pentru sportivi și arbitri, sală de forță, zone de încălzire, spații medicale, sală de conferințe de presă, zone mixte și de flash-interviu, spații pentru mass-media și camere tehnice.

Centru de recuperare și facilități complementare

Un element distinctiv al complexului este centrul de recuperare pentru sportivi, integrat în peluza sud și nivelurile inferioare ale stadionului. Acesta include piscină, saună, zone de fizioterapie și medicină sportivă, camere hiperbare și alte dotări pentru tratamente de recuperare, menționate în comunicatele oficiale și în presa de specialitate. Complexul este completat de hotel cu aproximativ 44 de camere pentru sportivi, organizat pe trei niveluri în zona peluzei sud; săli de conferințe și spații de evenimente; spații de alimentație publică și zone VIP; bazin de înot interior; parcare subterană cu acces controlat, deschisă publicului după 2023.

Capacitate, standarde și utilizare

Capacitate și standarde

Capacitatea stadionului este de aproximativ 8.100–8.207 locuri, din care o parte sunt destinate persoanelor cu mobilitate redusă și însoțitorilor lor. Arenă este proiectată pentru a îndeplini criteriile UEFA de categorie 4 pentru stadioane, ceea ce permite găzduirea de meciuri internaționale de fotbal, pe lângă competițiile de rugby. Suprafața de joc și infrastructura tehnică respectă cerințele World Rugby și UEFA, iar ansamblul este dimensionat pentru fluxuri rapide de evacuare, cu multiple puncte de acces pentru public pe toate laturile stadionului.

Funcțiuni și evenimente

Stadionul este „Casa rugbyului românesc”, găzduind meciurile echipei naționale de rugby a României (Rugby Europe Championship, meciuri test și alte competiții); finalele Superligii de Rugby și ale Cupei României la rugby; competiții de juniori, rugby feminin și alte turnee de rugby. În fotbal, arena găzduiește meciurile de „acasă” ale FC Dinamo București, începând din 2022, meciuri ocazionale ale altor cluburi bucureștene (inclusiv partide FCSB și meciuri ale echipelor naționale U20, U21 și de alte categorii de vârstă).

În timpul UEFA Euro 2020 (disputat în 2021), stadionul a servit ca bază de antrenament pentru echipele naționale ale Austriei, Franței și Ucrainei, arena fiind folosită exclusiv pentru pregătire, nu pentru meciuri oficiale. Pe lângă sport, complexul găzduiește și evenimente de business, conferințe, activități educaționale și manifestări culturale, folosind sălile de conferințe și spațiile interioare adiacente stadionului.

Complexul Sportiv Național „Arcul de Triumf” - fișă tehnică

Complexul funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Agenției Naționale pentru Sport (fostul Minister al Tineretului și Sportului/Ministerul Sportului). Rolul său este de administrare a stadionului, hotelului, bazinului de înot și a celorlalte facilități sportive, precum și organizarea și găzduirea evenimentelor sportive și conexe. Complexul are propria structură administrativă și un director general, iar interviurile recente subliniază gradul ridicat de utilizare al arenei și diversitatea evenimentelor organizate, stadionul fiind unul dintre cele mai intens folosite din București.

Constructori, investitor, proprietar

• Investitor / ordonator de credite: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (prin Compania Națională de Investiții), în colaborare cu Ministerul Tineretului și Sportului (actuala Agenție Națională pentru Sport).
• Antreprenor general: ACI Cluj SA, lider al asocierii cu Dico & Țigănaș – Birou de Proiectare SRL și Athenaeum Construct SRL.
• Proiectant general / arhitecți: Dico & Țigănaș – Birou de Proiectare SRL (Bogdan Dico, Șerban Țigănaș și echipa).
• Proprietar actual: Agenția Națională pentru Sport (ANS).

Succesiunea funcțiunilor și utilizatorilor principali

Pe amplasamentul actualului stadion au existat, succesiv:

1. Terenurile Federației / „terenul de la Șosea” (începutul sec. XX) – terenuri sportive pe care s-au disputat primele meciuri de rugby din România.
2. Stadionul Tineretului / Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” (1914–2018) – modernizat și extins, cu capacitate de circa 7.500 locuri.
3. Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” (2021–prezent) – noua arenă, cu aproximativ 8.200 locuri, integral reconstruită.

Ca utilizatori principali ai noii arene:

• Echipa națională de rugby a României;
• FC Dinamo București (echipă de fotbal, din 2022);
• Federația Română de Rugby – pentru competiții interne și internaționale.

Notă: datele numerice pot varia ușor între surse (diferențe între valoarea contractului, valoarea finală a investiției sau rotunjiri de capacitate).

• Denumire oficială: Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” – parte a Complexului Sportiv Național „Arcul de Triumf”.:
• Adresă: Bulevardul Mărăști nr. 18–20, Sector 1, București.:
• Regim de înălțime și suprafață: Plan: aproximativ 178 m × 124 m; Copertine la cote între cca +15,96 m și +18,00 m; Complexul pe cca 38.000 m² de teren.:
• Anul construirii / cronologie: Vechiul stadion: construit 1913–1914; demolat 2018. Noul stadion: lucrări 2018/2019–2020; deschis oficial pentru evenimente sportive la 3 iulie 2021.:
• Proprietar / administrator: Proprietar și operator: Agenția Națională pentru Sport (ANS); complexul este instituție publică în subordinea acesteia.:
• Proiectant / arhitecți: Dico & Țigănaș – Birou de Proiectare SRL (proiectant general și de specialitate; al cincilea stadion din portofoliul biroului).:
• Constructor / antreprenor general: ACI Cluj SA – lider al asocierii cu Dico & Țigănaș – Birou de Proiectare SRL și Athenaeum Construct SRL.
• Finanțare și costuri: Cost estimat / realizat: aproximativ 37 milioane euro (cu variații de la ~24 la ~37 milioane euro în presa generală, în funcție de componenta considerată – stadion vs. ansamblu).:
• Capacitate: Circa 8.155–8.207 locuri (diferențele provin din rotunjiri și actualizări).:
• Suprafața de joc: Teren pentru rugby și fotbal, dimensiuni 120 × 80 m, gazon natural hibrid cu drenaj, încălzire și instalații de irigații.:  
• Structură și materiale: Structură din beton armat pentru gradene și volumele de sub tribune, elemente prefabricate pentru gradene, grinzi și trepte, structură metalică pentru copertine și anvelope. Fațade tratate cu vopsea specială cu efect „cameleon”.
• Funcțiune principală: Stadion de rugby de nivel național și internațional, cu posibilitatea găzduirii de meciuri de fotbal și alte sporturi, plus centru de recuperare, hotel pentru sportivi și facilități conexe.:
• Situație actuală: Arena funcțională, utilizată intens pentru rugby, fotbal și alte evenimente, cu complexul administrat de CSN „Arcul de Triumf”.:

Referințe

• Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” (Igloo)
• Stadionul Arcul de Triumf – Wikipedia (Wikipedia)
• Arcul de Triumf Stadium (2021) (Wikipedia)
• Stadionul Arcul de Triumf (1914) (Wikipedia)
• Stade Arcul de Triumf (Wikipedia, limba franceză)
• Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf – StadiumDB (StadiumDB)
• Centrul Sportiv de Excelență Rugby – Stadionul Național Arcul de Triumf (Compania Națională de Investiții)
• Trofeul Calității ARACO 2022: Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, București (Revista Construcțiilor)
• Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” (Rugby Romania)
• Proiectul „Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf” – „Dico și Țigănaș”, premiat la Bienala Națională de Arhitectură 2021 (Rugby Romania)
• Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” – Romanian Design Week (Romanian Design Week)
• Igloo, Stadionul Național de Rugby, 2021 (Dico & Țigănaș)
• Arhitectura, Stadionul Național de Rugby, 2021 (Dico & Țigănaș)
• Complexul Sportiv Național „Arcul de Triumf” – site oficial (CSN „Arcul de Triumf”)
• Stadionul Arcul de Triumf – „Casa rugbyului și fotbalului” în București (Beturi)
• A fost inaugurat stadionul „Arcul de Triumf” – Premierul Ludovic Orban: „Va fi templul rugby-ului românesc!” (Gândul)
• Stadionul Arcul de Triumf a fost inaugurat! (București FM)
• Complexul Sportiv Arcul de Triumf are de luni o parcare subterană (Fanatik)
• National Rugby Stadium Arcul De Triumf (Lovin’ Romania)
• Stadionul Arcul de Triumf – visiting guide (Audiala)
• Întreținere Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf (SportsFields)
• Dico & Țigănaș – site oficial (Dico & Țigănaș)
• Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf – Romanian Design Week (Romanian Design Week)
• Proiectul „Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf” – „Dico și Țigănaș”, premiat la Bienala Națională de Arhitectură 2021 (Rugby Romania)
• Igloo, Stadionul Național de Rugby, 2021 (Dico & Țigănaș)
• Arhitectura, Stadionul Național de Rugby, 2021 (Dico & Țigănaș)
• Patrimoniul sportului. Baze sportive urbane de secol XX (INP)
• [Andrei Răzvan Voinea, Ileana Szasz, Andrei Mihail: Inventarul bazelor sportive și de agrement muncitorești din București, Ed. Studio Zona, București , 2025] (lucrare tipărită)
• [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880–2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] (lucrare tipărită)