Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Jean Monda (ϯ)
(n. 1900 - d. 1987)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: art deco

Armenească 17A
2-5 niveluri, 1932, art deco, risc seismic I (pericol public)
Armenească 45 (?)
2-5 niveluri, modernist interbelic
Blocul A. David
2-5 niveluri, 1931, art deco, monument clasa B, risc seismic I (pericol public)
Blocul Alexandrina Miclescu și SARBLOC
6-12 niveluri, 24 apartamente, 1945, art deco, risc seismic I (pericol public)
Blocul Benbassat și Loebel
2-5 niveluri, 1932, modernist interbelic
Arhitect Jean Monda

Arhitectul Jean Monda

Jean Monda, născut Jan Moscovici, s-a născut la 22 ianuarie 1900 în Ploieşti, România. El a făcut studiile la Şcoala Politehnică Regală din Milano, pe care a absolvit-o în 1924; diploma a fost echivalată de Academia de Arhitectură din Bucureşti în 1925. Jean Monda era de origine evreiască, tatăl său fiind Zeilic (Sigmund) Moscovici, pictor, iar mama Ghizela născută Braunstein. 

Jean Monda este considerat un reper al arhitecturii moderne din Bucureşti, în special pentru perioada interbelică. Lucrările sale contribuie la definirea esteticii Art Déco şi moderniste în Capitală. Adaptabilitatea stilistică, trecerea de la Art Déco spre modernism şi capacitatea de a lucra în contexte dificile (inclusiv după 1945) indică o profesionalism ridicat.

Jean Monda s-a stabilit în Bucureşti în jurul anului 1924, după absolvirea studiilor în Italia. Profilul său profesional este caracterizat prin adoptarea unui stil arhitectural legat de Art Déco auster sau un modernism temperate, adaptat la intenţiile investiţionale din Bucureştiul interbelic. A beneficiat de comenzi importante din partea comunităţii evreieşti şi a unor investitori imobiliari aflaţi în căutarea unor clădiri moderne, elegante, aliniate la standardele vest-europene. Activitatea sa a continuat şi după al doilea război mondial, şi în perioada comunistă, ceea ce îl face unul dintre arhitecţii longevivi ai scenei româneşti moderne.

Stil arhitectural, influenţe și semnificaţie urbană

Stilul Mariei Jean Monda include elemente definitorii Ale Art Déco-ului interbelic: bovindouri, balcoane desprinse, ferestre pe colţ, pilastri verticali accentuaţi, faţade ritmate, simetrie locală. Monda a influenţat, prin lucrările sale, aspectul Bucureştiului interbelic, contribuind la apariţia unor clădiri ce astăzi sunt considerate repere de arhitectură modernă locală. Capacitatea sa de a tranzita de la Art Déco spre modernism, menţinând calitatea proiectării în contextul dificil al perioadei comuniste, marchează valoarea lui profesională.

Lucrări reprezentative: Mai jos este o selecţie extinsă a lucrărilor atribuite lui Jean Monda, cu adrese şi descrieri sintetice. Nu este exhaustivă, dar reflectă varietatea şi amploarea activităţii sale.

Reședințe și vile particulare

Activitatea lui Jean Monda în domeniul locuințelor individuale este bine documentată, fiind centrată pe vile urbane moderniste, cu compoziții geometrice clare, colțuri vitrate, pilastri verticali și bovindouri.

  • Vila din strada Av. Traian Vasile nr. 50, București (circa 1931–1933); Locuință urbană în stil modern, cu volume articulate și fațadă riguroasă.
  • Vila din strada Rabat nr. 18, București (anii 1930); Imobil modernist cu detalii simplificate, ferestre lungi și compoziție asimetrică.
  • Vila Soli Gold, strada Armenească nr. 10, București (1932); Reper Art Déco, clădire citată frecvent în literatura de specialitate.
  • Vila din strada Dionisie Lupu nr. 54 / strada Școlii, București (1934); Clădire modernistă cu colț rotunjit și fațadă verticalizată prin ritm de goluri.
  • Vile în zona Polonă – Dacia – Eminescu (Polonă 12, 14, 101, 103), București (1932–1934); Locuințe urbane moderne, cu bovindouri, colțuri vitrate și fațade simple.

Imobile de raport și blocuri de locuințe

Acesta este segmentul central al activității lui Jean Monda. Lucrările sale sunt considerate repere ale modernismului interbelic din București.

  • Bloc de locuințe, strada Radu Calomfirescu nr. 7, București (1931); Bloc cu fațadă geometrică, unul dintre primele sale proiecte interbelice.
  • Bloc de locuințe, bd. Dacia nr. 61, București (1931); Imobil în stil Art Déco moderat, cu linii verticale puternice.
  • Bloc de locuințe, bd. Dacia nr. 66, București (1931–1932); Volum compact, goluri ordonate, ritm sobru.
  • Bloc de locuințe, strada Lahovary nr. 45, București (1931); Clădire modernă în zona pieței Lahovary, cu elemente streamline.
  • Bloc de locuințe, strada Filitti nr. 6, București (1930); Clădire modernistă în centrul vechi, fațadă verticală, bovindouri discrete.
  • Bloc de locuințe, strada Jean Michelet nr. 5, București (1932); Imobil urban modern, cu bovindou pe colț și tratare geometrică a fațadei.
  • Bloc de locuințe, strada Armenească nr. 17A, București (1933); Reper Art Déco cu colț în arc de cerc, volum spectaculos pentru perioada interbelică.
  • Bloc de locuințe, strada Polonă nr. 14, București (1932); Fațadă simplificată, registre verticale, goluri repetate regulat.
  • Bloc de locuințe, strada Polonă nr. 101 / strada I. Bogdan, București (1932); Imobil colț, compoziție puternică în zona Polonă.
  • Bloc de locuințe, strada Polonă nr. 103, București (1932); Fațadă modernă, bovindou vertical.
  • Bloc de locuințe, strada Poenaru Bordea nr. 4, București (1934); Imobil Art Déco sobru, cu bovindouri și pilastri reliefați.
  • Bloc de locuințe, bd. Nicolae Bălcescu nr. 7–9, București (1935); Clădire urbană de mari dimensiuni, volum compact, stil modern.
  • Bloc de locuințe, strada Galați nr. 100, București (1937); Imobil în stil modernist târziu, cu compoziție orizontalizată.
  • Bloc de locuințe, strada Maria Rosetti nr. 15, București (1938); Bloc modern cu ferestre continue și colț vitrat.
  • Bloc de locuințe, strada Eforie nr. 6, București (1945); Imobil modern postbelic timpuriu, funcțiune rezidențială.
  • Bloc de locuințe, bd. Magheru nr. 27, București (1947); Clădire cu sală de cinema integrată la parter, situată pe unul dintre cele mai importante bulevarde ale Bucureștiului.
  • Bloc de locuințe, Calea Victoriei nr. 128, București (1938); Imobil modernist, parte a frontului istoric al arterei.
  • Bloc de locuințe, strada Bis. Popa Chițu nr. 35, București (1935); Clădire în stil modern, parte a densificării zonei Văcărești – Popa Chițu.
  • Bloc de apartamente, strada Gheorghe Danielopol nr. 3, București (circa 1935–1936); Fațadă Art Déco/Streamline, colț rotunjit, unul dintre cele mai recunoscute imobile Monda.
  • Imobil Frascatti, Calea Victoriei (1933); Clădire cu funcțiune mixtă, incluzând sala de teatru „Constantin Tănase”.

Cinematografe și săli de spectacole

  • Jean Monda este unul dintre puținii arhitecți români ai perioadei interbelice care au proiectat cinematografe moderne în București.
  • Cinematograful Festival, bd. Elisabeta, București (1927); Clădire modernă timpurie, cu sală mare, parte a vechiului bulevard al cinematografelor.
  • Cinematograful de pe strada Eforie nr. 6, București (1947); Spațiu cultural postbelic timpuriu, integrat într-un imobil proiectat tot de Monda.

Clădiri industriale și lucrări tehnice: Aceste proiecte sunt esențiale pentru înțelegerea profilului tehnic al arhitectului.

  • Fabrica „Țesătura de Mătase”, Calea Călărași nr. 169, București (1928); Imobil industrial modern, cu structură adaptată producției textile.
  • Boiangeria „Luceafărul”, București (1931); Clădire industrială de tratament și vopsire a materialelor.
  • Ateliere industriale, Uzinele „Progresul”, Brăila (1951); Proiect postbelic în mediul industrial, în plin proces de reconstrucție economică.

Lucrări cu funcțiune mixtă sau neatribuite anterior, dar confirmate documentar

  • Sanatoriul din Balotești, județul Ilfov (1934); Clădire medicală modernă, parte a Fundației Predinger – Ploiești. Proiect rar pentru arhitectura medicală interbelică.
  • Imobil strada Armenească nr. 45, București (1935); Bloc modern, volum articulat.
  • Imobil strada Armenească nr. 10, București (1933); Clădire Art Déco, parte din patrimoniul zonei.
  • Imobil strada Th. Aman nr. 42 / strada Mircea Vulcănescu, București (1932); Imobil modern urban.
  • Imobil bd. Dacia nr. 69, București (1934); Clădire modernistă reprezentativă pentru etapa de maturitate a stilului lui Monda.

Jean Monda provine din familia Moscovici, evreiască din România, cu tată pictor; fraţii săi sunt Virgil, Lucia, Matilda, Stella. Un articol recent menţionează că proprietăţi ale sale au fost confiscate de regimul comunist, fapt ce reflectă dificultăţile profesionale şi personale ale epocii. Deşi Jean Monda nu pare să fi publicat cărţi proprii de arhitectură, numele lui este frecvent menţionat în articole de specialitate, studiile despre arhitectura interbelică, monografii privind clădirile de epocă şi albume de arhitectură. Un exemplu este includerea sa în enciclopedia arhitecţilor Bucureştiului: „Arhitecţi ai Bucureştiului – Leonida Negrescu şi Jean Monda”. De asemenea, apar fişe tehnice şi planuri (parţial) în arhivele online dedicate arhitecturii interbelice, cum ar fi „Arhiva de Arhitectură” sau bloguri dedicate tururilor de Art Déco.

Referinţe


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index