Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Franz Boehacker (ϯ)
(n. 1840 - d. 1905)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: neoclasic

Casa Boehacker / Societatea Dacia Română
case/vile, 2-5 niveluri, 1891, neoclasic
Casele Boehacker (A/5)
case/vile, 1-2 niveluri, 1894, neoclasic
Casele Boehacker (B/6)
2-5 niveluri, 1894, neoclasic
Casele Boehacker (casa familiei)
case/vile, 2-5 niveluri, 1893, eclectic
Casele Boehacker (D/3)
case/vile, 2-5 niveluri, 1894, neoclasic

Antreprenorul Franz Boehacker (Böhacker)

Franz Boehacker (Böhacker) (1840-1905) a fost un constructor/antreprenor de construcții de origine austriacă, activ la București în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, implicat în parcelări private și în dezvoltări imobiliare realizate fie la comandă, fie pe terenuri cumpărate pentru construire și revânzare. În sursele consultate apare explicit ca „constructor austriac” și este asociat constant cu activitate de antrepriză (mai degrabă decât cu o carieră clasică de arhitect cu diplomă și semnătură profesională). Soția lui a fost Areta (Aretha/Arétie) Boehacker, născută Brandt/Brand, personaj-cheie în istoria proprietăților de pe Șipotul Fântânilor, deoarece după moartea lui Franz întreaga avere de acolo i-a revenit ei. În tradiția de familie consemnată (Braikoff), Areta ar fi avut doi frați în Germania și o soră, Valeria. În rețeaua socială a epocii, apare legătura strânsă cu familia Braikoff: Maria Braikoff este menționată ca prietenă apropiată a Aretei Brand (Boehacker) și a surorii ei, Valeria Brand.

Profil profesional și rol urbanistic

Nu există date verificabile despre școli/universități urmate de Franz Boehacker. Este formulată ipoteza că ar fi fost inginer constructor sau constructor fără o formație concretă de arhitect, dar cu implicare directă în arhitectura unor imobile dezvoltate de el. Activitatea lui Franz Boehacker se citește mai ales ca „dezvoltare imobiliară” în sensul secolului XIX: achiziție de teren, parcelare, edificare în serie, exploatare prin închiriere și/sau revânzare. Un nucleu definitoriu este parcelarea de pe fosta Alee Carmen Sylva (astăzi Șipotul Fântânilor), la marginea Parcului Cișmigiu, unde el (și apoi soția) au deținut în bloc frontul construit.

În paralel, Boehacker apare în colaborări cu alți actori ai mediului tehnic al epocii:

  • Leopold Schindl (senior) – asociere în lucrări și proiecte de parcelare/dezvoltare.
  • Rudolf Quich – arhitectul care semnează planurile pentru Casele Callimachi (cunoscute și drept Casele Boehacker–Schindl) din str. Batiștei 31.
  • Johannes Schultz (atribuit, neconfirmat) – posibil implicat la casa familiei/Areta Boehacker, în conexiune cu cercul de arhitecți asociați Palatului Peleș.

Fiind vorba preponderent de o activitate de constructor-dezvoltator, „stilul” lui Boehacker trebuie înțeles ca un rezultat al pieței și al modelelor de epocă (eclectism târziu și neoclasic urban) și al colaborărilor cu arhitecți care semnau planuri sau furnizau modele. La nivel de tipologie, se disting două direcții: case/vile cu regim mic (parter/etaj), pentru închiriere și reprezentare în proximitatea Cișmigiului; imobile de raport, în zone centrale (ex. Piața Amzei), indicând interes pentru randament și poziționare urbană. Lucrări și clădiri atribuite lui Boehacker, dar fără specificarea expresă a rolului său legat de planurile arhitecturale. Se presupune că a avut doar un rol consultativ.

  • Casa familiei Boehacker / Casa Doamnei Areta Boehacker (atribuită și ca „casa centrală”, descrisă ca amintind de Peleș), Str. Șipotul Fântânilor nr. 15, București, casă/vilă, 1893; atribuiri: Johannes Schultz (posibil/neconfirmat) și Franz Boehacker.
  • Casele Boehacker, Str. Șipotul Fântânilor nr. 8, 11, 13, București, 1894.
  • Imobil Boehacker, Str. Piața Amzei nr. 5, București, imobil (1891), construit de Franz Boehacker (menționat în Arhiva de arhitectură, cu trimitere la dosar tehnic).
  • Casa Boehacker–Schindl, Str. Batiștei nr. 31, București, 1895: construită de Franz Boehacker și Leopold Schindl (senior); planuri semnate de arhitectul Rudolf Quich; ulterior vândută (mențiune în Arhiva de arhitectură).

Referințe

 


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index