
În 1891 Franz Boehacker construiește în strada Piața Amzei nr. 5 un imobil, pe care ulterior îl găsim în posesia Societății Dacia Română (planul cadastral din 1911). Imobilul este cunoscut mai ales cu numele Fundației Universitară Constantin Vasiliu Bolnavu, care a avut mai târziu sediul aici. Franz Boehacker a fost antreprenorul, cu o presupusă implicare directă în conceptul arhitectural și execuție (vezi fișa lui în secțiunea Arhitecți. (n.r. dec. 2025)
Constantin N. Vasiliu Bolnavu
Constantin N. Vasiliu Bolnavu s-a născut la 4 aprilie 1867 în Ploieşti. A murit la 6 ianuarie 1944, în Bucureşti. Îşi moştenise averea din familia Vasiliu, bunicul său fiind cunoscut sub porecla „Bolnavu”, care apoi s-a păstrat ca parte a numelui. Părinţii săi au fost Nicolae Vasiliu şi Ivanca (după informaţii). A urmat liceul, apoi a efectuat studii în străinătate, la Viena, unde a obţinut licenţe în economie şi agricultură.
Constantin N. Vasiliu Bolnavu a devenit unul dintre marii proprietari funciari ai României de la începutul secolului XX, având terenuri petroliere în zona Prahova (exploatări de bitum; terenuri agricole) şi alte proprietăţi moştenite şi achiziţionate. A activat ca deputat liberal şi filantrop.
Activitate filantropică
În decembrie 1923 a înfiinţat Fundaţia Universitară Constantin N. Vasiliu Bolnavu, cu sediul în Bucureşti (Piaţa Amzei), dedicată sprijinirii studenţilor din provincie care veneau la studii în Capitală. A donat suma de 12 milioane lei fondului la înfiinţare şi mai apoi terenuri (ex: 575 hectare în apropiere de Sinaia, în 1928) pentru crearea unei staţiuni de odihnă/ creaţie pentru personalităţi ale culturii. A primit Ordinul „Steaua României” în diferite grade. A susţinut în particular tineri şi intelectuali: de exemplu, bursier pentru Henri Coandă după 1910.
Vasiliu-Bolnavu este considerat unul dintre cei mai semnificativi filantropi români ai perioadei interbelice, datorită investiţiei sale în educaţie şi sprijinului oferit tinerilor, precum şi pentru activitatea sa economică şi de proprietar funciar.
Casele lui Constantin N. Vasiliu Bolnavu
Una din cele mai cunoscute proprietăţi ale sale este casa de pe strada Strada C. A. Rosetti nr. 36, sector 2, Bucureşti. Construcţia datează de la începutul secolului XX. Casa a aparţinut lui Vasiliu-Bolnavu şi a fost folosită ulterior de comuniști, printre altele, ca policlinică. Ultimul proprietar al casei/ caselor lui Constantin N. Vasiliu Bolnavu, înainte de venirea comuniștilor, pare să fie Aurelia Vasiliu, conform mrnțiunii "Vasiliu G. Aurelia, 20 apartamente, Bucureşti, C. A. Rosetti 36" din Lista imobilelor naționalizate în anul 1950 în România.
Casa din Piața Amzei este situată în zona centrală a Bucureştiului, în apropierea pieţei Piaţa Amzei, pe strada Amzei nr. 5. În surse se menţionează că în anul 1922 Constantin N. Vasiliu Bolnavu a achiziţionat imobilul din str. Amzei nr. 5 pentru a îl transforma în sediu al fundaţiei universitare (cazare şi masă pentru studenţi). Fundaţia este înfiinţată prin lege în decembrie 1923 şi era destinată susţinerii financiare a studenţilor din România Mare. Ulterior, imobilul a suferit modificări, utilizări diferite şi în prezent starea sa ridică probleme de patrimoniu şi delimitare legală a donaţiei. Zona Piaţa Amzei este una cu valoare istorică şi urbană ridicată, fiind legată de evoluţia Bucureştilor de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX.
*
Dacă ai fi trecut seara pe strada Piața Amzei, spre Calea Victoriei, în 1936, ai fi văzut în fața clădirii de la numărul 5 numeroși tineri întorcându-se de la cursuri și discutând aprins sau vesel, cu serviete și cărți sub braț. Asta pentru că la numărul 5 a existat, în perioada interbelică, un cămin pentru studenți. „Un om de bine”, scria presa despre filantropul Constantin Nicolae Vasiliu Bolnavu, cel care a creat o fundație pentru ajutorarea studenților sărmani veniți de la sate și orașe să studieze în capitală, anul în 1923. Imediat după fondare, acesta a donat fundației suma, impresionantă pentru acea vreme, de 12 milioane de lei. Mai mare decât tot bugetul alocat de stat căminelor studențești. A cumpărat cu ajutorul donației clădirea din strada Piața Amzei nr. 5, pe care a transformat-o în sediu și cămin pentru studenți.
Căminul a găzduit anual între 90 și 140 de studenți, majoritatea transilvăneni, în principal de la Facultățile de Drept și de Litere, care nu aveau mijloacele necesare pentru a-și duce la bun sfârșit studiile. Ei au înființat o societate a studenților, care organiza în fiecare joi conferințe cu comunicări de specialitate, urmate de discuții în contradictoriu și un program artistic. Ambițiile conducerii erau mari în anul 1936: să mărească numărul de burse și biblioteca Fundației Universitare Bolnavu, să organizeze cursuri de franceză, să înființeze un cor și o orchestră de cameră.
Numele lui Vasiliu Bolnavu este legat totodată de școli, „case de nașteri” și biserici din județele Dâmbovița, Galați, Prahova și Roman, construite din fondurile sale proprii. Dar și de cariera aeronautică a lui Henri Coandă, finanțându-l pe tânărul inventator după eșecul său major din decembrie 1910. Într-o dimineață rece, avionul lui cu fuselaj din lemn a luat foc din cauza scânteilor provenite de la motorul cu turbo-propulsie, precursor al motoarelor cu reacție moderne. Coandă a scăpat cu viață aruncându-se din avion înainte de impact, și și-a putut continua cercetările datorită sponsorizării oferite de marele filantrop. Clădirea fostului cămin studențesc al Fundației Constantin N. Vasiliu Bolnavu face parte din perimetrul Amzei District 2030, viziunea ARCEN de revitalizare a acestei zone istorice esențiale a capitalei României. (ARCEN, via Facebook)
Referințe:
August 2023:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.