Palatul Legației Elene (Ambasada Greciei)

PALATUL LEGAŢIEI ELENE: B-dul Pache Protopopescu nr. 5; STUDIU ISTORIC de Ruxandra Nemțeanu:

În anul 1890, primarul Bucureştiului, Pache Protopopescu, realizează cu îndrăzneală cea mai importantă lucrare edilitară bucureşteană (exceptând prelungirea din 1888 a B-dului Colţea), şi anume tăierea B-dului Pache Protopopescu. Acest bulevard asigura o legătură rapidă între Centru, zona Universităţii şi zona periferică de est, unde astăzi se află Şcoala Iancului. Astfel s-a făcut primul pas către nesfârşit de lunga şi greaua operă de sistematizare şi modernizare a Bucureştiului! Construcţiile ce se vor înălţa de-a lungul acestui bulevard vor avea un caracter preponderent rezidenţial şi comercial. Puţine instituţii publice, cu excepţia celor religioase, se vor afla sau ridica în această zonă.

B-dul Carol începea din P-ţa Universităţii (fosta P-ţa I. C. Brătianu), tăia Calea Moşilor şi se sfârşea la câţiva paşi, în P-ţa Pache Protopopescu. În această piaţă, de formă ovală, ce înconjoară un scuar, se găsea pe un soclu statuia lui Pache Protopopescu. De aici, B-dul Carol I se continua la est spre Şos. Iancului, cu B-dul Pache Protopopescu, iar, spre stânga, la N-E, cu B-dul Regele Ferdinand, bulevard tăiat tot în 1890, ce ducea spre viitoarea Gară de Est.

În colţul format de cele două bulevarde, pe un teren special destinat de Primărie, se va construi, înainte de primul război mondial, Biserica Grecească „Buna Vestire” şi Palatul Legaţiei Regale Elene din Bucureşti. Biserica Grecească, a cărei arhitectură severă prezintă înfăţişarea clasică a unui vechi templu ionic, atrage atenţia prin monumentalitate şi personalitate, amintind de Biserica Sainte-Madelaine din Paris, dar la scară redusă. Ideea de preluare întocmai a ideilor arhitecturale şi urbanistice pariziene şi transformarea lor la o scară mai mică în Bucureşti făceau parte din politica de europenizare şi emancipare a metropolei noului Regat Român.

În tot centrul Bucureştiului, efervescenţa marilor prefaceri în domeniul construcţiilor se făcea simţită. Erau necesare bulevarde noi, după cum am amintit, în maniera celor tăiate de Haussmann în Paris, era necesar a se construi sedii ale unor instituţii publice şi administrative, care să adăpostească marile organisme democratice, inexistente înainte de independenţa Regatului Român. (Ruxandra Nemțeanu)

*

Plăcuța de pe Palatul Legației Elene (Ambasada Greciei): ACEASTĂ CLĂDIRE A FOST CONSTRUITĂ ÎN 1899 CU SPONSORIZAREA LUI N. CHRYSOVELONIS, A. VASSAMAKIS, A. PAXINOS, A. TOLMIDIS, O. TETENES, Z. PROTOPAPAS, M. MANOS, N. ATHANASIOU, G. STAMATELATOS, K. MARATHEAS, G. NEGREPONTIS, CUPLULUI FRAGKOULIAS, FRAȚILOR CHAROKOPOU, SAPATINOS, TSIRIKLIANOS, KALAVREZOS, FAMILIILOR XENOKRATOS ȘI CHAITAS, ȘI A ALTORA COMPATRIOȚI DIN ROMÂNIA CARE NU ȘI-AU UITAT PATRIA. PLANURILE AU FOST REALIZATE DE ARHITECTUL A. LARDEL ȘI STUDIUL DE INGINERUL N. VERGOTIS.

*

Biserica Greacă "Buna Vestire", 1899: Planurile bisericii - capela Legației Elene (Ambasada Greciei), au fost întocmite de arhitectul A. Lardel, construcția fiind finanțată de frații Harokopos și de alți membri ai comunității grecești. Realizată din piatră și zidărie de cărămidă, prezintă forma unui templu ionic hexastil-pseudoperipter, cu acoperiș în două ape și capiteluri executate după modelul celor de la Histria. Pictură interioară în stil neobizantin, iconostas din marmură realizat la Atena.

Inscripțiile:

• Iconostasul: ΕΣΧΕΔΙΑΣΘΗ ΥΠΟ ΑΝ. ΜΕΤΑΞΑ ΑΡΧΙΤΕΚΤΟΝΟΣ (Proiectat de arhitectul An. Metaxa)
• ΒΑΣΙΛΕΥΟΝΤΟΣ ΕΛΛΗΝΩΝ ΓΕΩΡΓΙΟΥ ΤΟΥ Α’ ΡΟΥΜΑΝΙΑΣ ΔΕ ΚΑΡΟΛΟΥ ΤΟΥ Α’ ΑΝΗΓΕΡΘΗ Ο ΝΑΟΣ ΟΥΤΟΣ ΤΟΥ ΚΥΡΙΟΥ ΔΑΠΑΝΑΙΣ ΤΟΥ ΦΙΛΟΓΕΝΟΥΣ ΚΕΦΑΛΛΗΝΟΣ ΠΑΝΑΓΗ ΧΑΡΟΚΟΠΟΥ ΕΝ ΣΩΤΗΡΙΩ ΕΤΕΙ 1899 (În timpul domniei Regelui Greciei Gheorghe I și al regelui României Carol I, această biserică a Domnului a fost construită pe cheltuiala filantropului din Kefalonia, Panaghi Harokopos, în anul mântuirii 1899.)
• Ο ΝΑΟΣ ΟΥΤΟΣ ΤΟΥ ΕΥΑΓΓΕΛΙΣΜΟΥ ΤΗΣ ΘΕΟΤΟΚΟΥ ΑΝΑΚΑΤΑΣΚΕΥΑΣΘΗ ΦΡΟΝΤΙΔΙ ΚΑΙ ΔΑΠΑΝΑΙΣ ΤΩΝ ΦΙΛΟΓΕΝΩΝ ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΕΩΝ ΔΗΜΗΤΡΙΟΥ ΚΑΙ ΕΛΕΝΗΣ ΓΡΗΓΟΡΙΑΔΗ ΕΝ ΣΩΤΗΡΙΩ ΕΤΕΙ 1999 (Această biserică a Bunei Vestiri a Maicii Domnului a fost reconstruită prin grija și pe cheltuiala filantropilor din Salonic, Dimitrios și Eleni Grigoriadis, în anul mântuirii 1999.)

Referințe:

• Palatul Legației Elene (Ambasada Greciei)
• Biserica Greaca din Bucuresti - scurt istoric
• Istoria Bisericii Grecesti Buna Vestire din Bucuresti
• Poartă hramul „Bunei Vestiri” și este singura biserică din România care arată ca un templu din Atena
  
• Saloanele Palatului Legației Elene (galerie foto)
• Biserica Greacă „Buna Vestire”, 1899 (galerie foto)

2009: