Biserica Greacă "Buna Vestire", 1899: Planurile bisericii - capela Legației Elene (Ambasada Greciei), au fost întocmite de arhitectul A. Lardel, construcția fiind finanțată de frații Harokopos și de alți membri ai comunității grecești. Realizată din piatră și zidărie de cărămidă, prezintă forma unui templu ionic hexastil-pseudoperipter, cu acoperiș în două ape și capiteluri executate după modelul celor de la Histria. Pictură interioară în stil neobizantin, iconostas din marmură realizat la Atena.
Inscripțiile:
- Iconostasul: ΕΣΧΕΔΙΑΣΘΗ ΥΠΟ ΑΝ. ΜΕΤΑΞΑ ΑΡΧΙΤΕΚΤΟΝΟΣ (Proiectat de arhitectul An. Metaxa)
- ΒΑΣΙΛΕΥΟΝΤΟΣ ΕΛΛΗΝΩΝ ΓΕΩΡΓΙΟΥ ΤΟΥ Α’ ΡΟΥΜΑΝΙΑΣ ΔΕ ΚΑΡΟΛΟΥ ΤΟΥ Α’ ΑΝΗΓΕΡΘΗ Ο ΝΑΟΣ ΟΥΤΟΣ ΤΟΥ ΚΥΡΙΟΥ ΔΑΠΑΝΑΙΣ ΤΟΥ ΦΙΛΟΓΕΝΟΥΣ ΚΕΦΑΛΛΗΝΟΣ ΠΑΝΑΓΗ ΧΑΡΟΚΟΠΟΥ ΕΝ ΣΩΤΗΡΙΩ ΕΤΕΙ 1899 (În timpul domniei Regelui Greciei Gheorghe I și al regelui României Carol I, această biserică a Domnului a fost construită pe cheltuiala filantropului din Kefalonia, Panaghi Harokopos, în anul mântuirii 1899.)
- Ο ΝΑΟΣ ΟΥΤΟΣ ΤΟΥ ΕΥΑΓΓΕΛΙΣΜΟΥ ΤΗΣ ΘΕΟΤΟΚΟΥ ΑΝΑΚΑΤΑΣΚΕΥΑΣΘΗ ΦΡΟΝΤΙΔΙ ΚΑΙ ΔΑΠΑΝΑΙΣ ΤΩΝ ΦΙΛΟΓΕΝΩΝ ΘΕΣΣΑΛΟΝΙΚΕΩΝ ΔΗΜΗΤΡΙΟΥ ΚΑΙ ΕΛΕΝΗΣ ΓΡΗΓΟΡΙΑΔΗ ΕΝ ΣΩΤΗΡΙΩ ΕΤΕΙ 1999 (Această biserică a Bunei Vestiri a Maicii Domnului a fost reconstruită prin grija și pe cheltuiala filantropilor din Salonic, Dimitrios și Eleni Grigoriadis, în anul mântuirii 1999.)
Biserica Greacă "Buna Vestire" din București
Biserica Greaca din Bucuresti poartă hramul Buna Vestire. Cele doua cladiri se gasesc in locul unde, din scuarul numit Izvorul Rece, se despart bulevardele Pake Protopopescu si Ferdinand I. Cele doua cladiri grecesti au fost ridicate in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, ca urmare a eforturilor depuse de reprezentantii diplomatici greci, cat si de catre grecii traitori in Romania, cu totii visand de multa vreme sa le ridice.
Insarcinatul cu afaceri identifica un teren convenabil (1900 mp), aflat la intersectia de azi a bulevardelor bucurestene Pake si Ferdinand I. Aici urma sa fie ridicata si o noua ambasada a statului elen. Terenul este achizitionat in anul 1898, perioada in care se poate conta si pe ajutorul material substantial furnizat de Panaghis Harokopos (intre altele, consilier grec pe teme de agricultura al regelui Carol I). In privinta arhitectonicii viitoarei biserici, finalmente se ia ca model Templul Atenei Nikis, de pe Acropolele atenian.
Planurile de constructie au purtat semnatura arhitectului german A. Lardel, asistat in ce priveste Ambasada de catre romanul N. Vergotis. Lardel a fost si antreprenor al bisericii, secondat de N. Halepas, specialist in marmura, in vreme ce constructia cladirii ambasadei a fost incredintata italianului D. Costa. Din partea beneficiarului vegheau Alexandropoulos (ambasada), respectiv Harokopos (biserica).
Piatra de temelie a celor doua obiective a fost pusa la 25 martie 1899 - ziua nationala a Greciei si totodata Buna Vestire, al carei hram de altfel lacasul de cult avea sa-l si poarte. Intre notabilitati s-au aflat I. Alexandropoulos, medicul Georgios Miliaressis, secretar al Ambasadei Elene, primarul Bucurestiului C. Robescu, ambasadorul roman in Grecia Em. Ghica, secretarul general al Ministerului Justitiei Filitis. Slujba religioasa a fost condusa de archimandritul grec Nicodimos Economou.
Biserica Greaca "Buna Vestire" din Bucuresti - arhitectura si podoabe
Un vechi vis al grecilor din Bucuresti devenea astfel realitate. Harokopos a suportat nu doar constructia bisericii, dar a platit si iconostasul din marmura, executat la Atena de T. Tompros, dupa planurile arhitectului grec Anastassios Metaxas, plus maruntisuri precum gardul de fier de la strada. A suportat si pictura interioara, care este datorata penelului grecului Constantin Liokis - Leivadas (acesta a executat si reprezentarea lui Hristos Pantocrator, de pe cupola impozantei biserici grecesti din Braila, intre anii 1902-1903. Obiectele de cult din altar au fost donate de Gr. Maraslis, domiciliat in indepartata Odesa, pe malul Marii Negre.
Muncitorii de rand au fost greci, intre ei evidentiindu-se S. Sarris, responsabil cu pietraria. Materialele de constructie au fost aduse din strainatate, in particular marmura venind din Grecia. Daca Haropos, amintit si pe o placa de pe peretele constructiei, a suportat in mare parte costul ridicarii lacasului, ridicarea Palatului Ambasadei a avut suportul grecilor din toata tara. Cel mai darnic a fost bancherul N. Chryssovelonis, urmat de familiile Xenocratous si Haitas, de A. Valsamakis, Zoe Frangoulias sau A. Paxinos. Sunt doar cateva nume dintr-o lunga lista.
Prima slujba in noua biserica greceasca - Buna Vestire din Bucuresti - a avut loc la data de 25 martie 1901, in duminica ce s-a intamplat sa fie a Floriilor. In drum spre Targul Mosilor, in acelasi an a vizitat biserica si suveranul Carol I. Intaiul preot al lacasului a fost Nicodim Economu, caruia i-au urmat peste ani Timotei Evanghelidis si Constantin Moraitachis. (crestinortodox.ro)
Referințe:
- Biserica Greaca din Bucuresti - scurt istoric
- Istoria Bisericii Grecesti Buna Vestire din Bucuresti
- Biserica Greacă „Buna Vestire”, București (sinteză Property INDEX 2025)
- Poartă hramul „Bunei Vestiri” și este singura biserică din România care arată ca un templu din Atena
- Palatul Legației Elene (Ambasada Greciei)
- History — The Friends of the Hellenic Church of Bucharest (Friends of the Hellenic Church of Bucharest)
- Biserica Greacă din București — scurt istoric (crestinortodox.ro)
- „Patriotul chefalonit” Panaghis Harokopos (Universitatea Harokopio / FHC)
- Biserica Greacă, monument unic în capitală (B365)
- Biserica Greacă — prezentare ilustrată (MonumenteRomânia.ro)
- Biserica Greacă — pagină de istorie locală (Bucureștii vechi și noi)
- The Greek Church (Bucharest) (Wikipedia)
- Lucrările au început în 1899, proiect A. Lardel; descriere tehnică (Friends of the Hellenic Church of Bucharest)
- Istoria Bisericii Grecești — A. Lardel, N. Vergotis; antrepriză D. Costa (crestinortodox.ro)
- Sinteză popularizată: „arhitect german L. Lardel”; pictor C. Liokis-Leivadas (B365)
- Modelul clasic: Templul Atenei Nike, Acropole (Wikipedia)
- Biserica Greacă „Buna Vestire”, 1899 (galerie foto)
- Saloanele Palatului Legației Regale Elene (galerie foto)
2009:
PALATUL LEGAŢIEI ELENE: B-dul Pache Protopopescu nr. 5; STUDIU ISTORIC de Ruxandra Nemțeanu:
În anul 1890, primarul Bucureştiului, Pache Protopopescu, realizează cu îndrăzneală cea mai importantă lucrare edilitară bucureşteană (exceptând prelungirea din 1888 a B-dului Colţea), şi anume tăierea B-dului Pache Protopopescu. Acest bulevard asigura o legătură rapidă între Centru, zona Universităţii şi zona periferică de est, unde astăzi se află Şcoala Iancului. Astfel s-a făcut primul pas către nesfârşit de lunga şi greaua operă de sistematizare şi modernizare a Bucureştiului! Construcţiile ce se vor înălţa de-a lungul acestui bulevard vor avea un caracter preponderent rezidenţial şi comercial. Puţine instituţii publice, cu excepţia celor religioase, se vor afla sau ridica în această zonă.
B-dul Carol începea din P-ţa Universităţii (fosta P-ţa I. C. Brătianu), tăia Calea Moşilor şi se sfârşea la câţiva paşi, în P-ţa Pache Protopopescu. În această piaţă, de formă ovală, ce înconjoară un scuar, se găsea pe un soclu statuia lui Pache Protopopescu. De aici, B-dul Carol I se continua la est spre Şos. Iancului, cu B-dul Pache Protopopescu, iar, spre stânga, la N-E, cu B-dul Regele Ferdinand, bulevard tăiat tot în 1890, ce ducea spre viitoarea Gară de Est.
În colţul format de cele două bulevarde, pe un teren special destinat de Primărie, se va construi, înainte de primul război mondial, Biserica Grecească „Buna Vestire” şi Palatul Legaţiei Regale Elene din Bucureşti. Biserica Grecească, a cărei arhitectură severă prezintă înfăţişarea clasică a unui vechi templu ionic, atrage atenţia prin monumentalitate şi personalitate, amintind de Biserica Sainte-Madelaine din Paris, dar la scară redusă. Ideea de preluare întocmai a ideilor arhitecturale şi urbanistice pariziene şi transformarea lor la o scară mai mică în Bucureşti făceau parte din politica de europenizare şi emancipare a metropolei noului Regat Român.
În tot centrul Bucureştiului, efervescenţa marilor prefaceri în domeniul construcţiilor se făcea simţită. Erau necesare bulevarde noi, după cum am amintit, în maniera celor tăiate de Haussmann în Paris, era necesar a se construi sedii ale unor instituţii publice şi administrative, care să adăpostească marile organisme democratice, inexistente înainte de independenţa Regatului Român. (Ruxandra Nemțeanu)
