Intrarea Armașului Nr. 9: Propr. arh. Tașcu și Maria Ciulli; 1935-1939 arh. Tașcu Ciulli, proiectul de arhivă nu a fost respectat (Oana Marinache - ARHITUR, Parcelări private I, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019)
*
Vocabularul stilistic al clădirilor din Intrarea Armașului este foarte variat: de la eclectismul pitoresc cu tentă mediteraneean-florentină (nr. 4, 6, 11) sau balcanică (nr. 9) la Art Deco (nr. 5, 3) și modernism interbelic în forme relativ pure (nr. 1, 7, 10, 12, 13), cu influențe Art Deco (nr. 1, 7) sau clasicizante (nr. 8). (Ana Maria Hariton - Intrarea Armașului; De la înfundătură la intrare - Locuri ale Bucureștiului cotidian (A. M. Zahariade - Editura Universitară Ion Mincu, 2016))
*
Pe Intrarea Armasului 9, in apropiere de piata Lahovari, chiar in capatul strazii, se ridica vila arhitectilor interbelici Tascu si Maria Ciulli. In locuinta proiectata chiar de cei doi arhitecti, sot si sotie, ne-a primit fiul celor doi, Sorin Ciulli, profesor emerit al Universitatii din Montpellier si una dintre personalitatile marcante ale stiintei din Romania. Vila din Intrarea Armasului 9, construita in 1938, cu circa un an inainte de debutul celui de-al doilea Razboi Mondial, sau "cu 5 minute inainte de inceperea razboiului", cum ii place sa spuna gazdei noastre, a avut o viata zbuciumata fiind initial rechizitionata de nemti si apoi nationalizata de comunisti. Retrocedarea a avut loc imediat dupa '90. (wallstreet.ro)
Referințe:
CIULLI, Maria T (1900 - ?): Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti, 1925. S-a specializat în arhitectura locuinţelor economice şi decoraţie interioară. A realizat numeroase proiecte în colaborare cu arhitectul Taşcu Ciulii. Arhitect proiectant în cadrul biroului arhitectului Petre Antonescu (1924-1927); arhitect proiectant în cadrul biroului de arhitectură Constantin Manescu, arhitect proiectant în cadrul Societăţii Construcţia Românească; arhitect proiectant în cadrul Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale [1949- 1951] şi arhitect proiectant în cadrul Ministerului Energiei Electrice [1951- 1953]. Lucrări: căminede ucenici, la (Bucureşti, 1929-1931), Târgu Jiu (1932-1934), Timişoara (1934-1936); locuinţe economice şi diferite decoraţiuni interioare în oraşele Bucureşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Turnu Severin, Buşteni, Predeal (cca. 30 de imobile, 1930-1940); imobil de raport şi cinematograf pe Calea Moşilor (1930- 1940); construcţii industriale - staţii de transformare (1950-1953).
CIULLI, Taşcu Ion (1895 - ?): Şcoala Superioară de Arhitectură, 1926. Lucrări: între anii 1926 şi 1928 a colaborat cu arhitectul Paxino la execuţia următoarelor proiecte: Liceul de Băieţi din Alba Iulia, Liceul de Fete din Buzău, Liceul nr. 7 din Calea Dorobanţilor, Bucureşti. Între anii 1931 şi 1932, elaborează proiectul Stadionului Muncitoresc din Bucureşti (Câmpul Veseliei) folosind pentru prima dată în ţară, tribuna de beton. Între anii 1938 şi 1940 realiza proiectul pentru căminul de ucenici, şcoala, cantina şi baia muncitorească din Piteşti; Alte proiecte: Teatrul şi Blocul Mioriţa, locuinţe în Bucureşti. Colaborează cu arh. Maria Ciulii întocmind proiectele a peste 50 de construcţii pe tot teritoriul ţării. (R.N. - extras din Dicţionar al arhitecţilor români - sec. XIX, XX, XXI)
Mai 2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.