Str. Academiei nr. 19
Hotelul lui Ioseph Kövesdy (1868-1890); O clădire în vecinătatea Teatrului Național
O clădire pe Str. Academiei nr. 19 este atestată în presa vremii încă din 1868, printr-un anunț de vânzare a unui teren „lângă domnu Lețu”, cu zece stânjeni la fațadă și treizeci în lungime. Clădirea se afla, potrivit unui anunț ulterior, „în dreptul Teatrului Național, cu vederea spre piața teatrului” — deci în imediata apropiere a nucleului comercial și monden al Căii Victoriei, la celălalt capăt al pasajului care avea să lege, din 1911-1913, această zonă de Palatul Imobiliara. Strada Academiei a purtat, pentru o vreme începută în 1919, numele de strada Raimond Poincaré (vezi și fișa Hotel Paris, de la numărul alăturat, pentru detalii).
Hotelul construit de arhitectul Carol Enderle
În 1872, proprietarul Ioseph Kövesdy scotea la vânzare, prin anunț de presă, „otelul meu, zidit prin architectul d. Euderle” — numele apare, în alte surse, sub forma Carol (Carl Ludwig) Enderle, arhitect vienez activ la București între 1867 și 1886, membru fondator al Societății de Arhitectură și Inginerie (1876), autor al verificării stării Hotelului Broft (viitorul Hotel Continental) și colaborator al lui Gustav Freywald la proiectul Templului Coral. Hotelul de la Academiei 19 avea, potrivit anunțului, o fațadă de 48 de stânjeni, 100 de încăperi, un local de tipografie și șase încăperi alăturate, pe un teren de 12.000 de metri, vecin cu casele generalului Letmaun; construit „după un sistem dintre cele mai noi și mai practice”, putea fi cumpărat integral, în numerar, sau în rate.
Clădirea a rămas, în deceniile următoare, spațiu locuit și administrativ. În 1879, Tribunalul Ilfov menționează un rentier, Scarlat Aulagnier, cu domiciliul la Academiei nr. 19, implicat într-o procedură de licitație pentru alte proprietăți. În 1882, un locuitor de naționalitate austriacă, Andreas Rohsmann, declara la comisiunea de recensământ militar aceeași adresă.
Hotelul Union și Casa Mercuș(i)
Hotelul Union
La 26 octombrie 1890, clădirea funcționa sub un nou nume, Hotelul Union, oferit spre închiriere cu toate dependințele — restaurant, cafenea și pivniță — cu excepția a patru prăvălii închiriate separat; hotelul se dădea cu chirie împreună cu tot mobilierul și obiectele de cafenea existente, iar solicitanții erau îndrumați către avocatul M. I. Ghimpa, de pe strada Sfinților.
Casa Mercuș(i), sediul ziarului Lupta
În aceeași perioadă, clădirea era cunoscută și drept Casa Mercuși: numărul din 2 noiembrie 1890 al ziarului Lupta, condus de G. Panu, își indică administrația la „Strada Academiei No. 19 (Casa Mercuși)”. Un an mai târziu, în 1891, antreprenoarea Cleopatra Necolaide anunța că a luat cu chirie „apartamentul d-lui Mercuș din str. Academiei No. 19”, compus din 24 de camere mobilate, pe care le închiria cu luna, cu bucătărie orientală pentru locatari și posibilitate de pensiune — folosirea clădirii ca pensiune cu camere de închiriat se prelungește, astfel, cel puțin până la începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea.
Numele Mercuș(i) amintește de Leon Mircuș, menționat în istoricul Palatului Imobiliara drept unul dintre moștenitorii care au vândut proprietăți vecine Societății Imobiliara în 1906; o eventuală legătură de familie între cele două nume nu a putut fi confirmată direct în sursele consultate.
Sediul Societății Imobiliara și al Societății Victoria
Pasagiul Victoria, fost Imobiliara
Într-un anunț interbelic, Societatea Imobiliara oferea spre închiriere prăvălii și localuri pentru birouri, societăți și comercianți în clădirea Societății de pe strada Luterană nr. 4, cu mențiunea că solicitanții se pot adresa la sediul Societății „Imobiliara”, „Str. Academiei No. 19, Scara G, Pasagiul Victoria (fost Imobiliara)”. Anunțul confirmă, pe de o parte, că sediul propriu al Societății Imobiliara funcționa în clădirea de la numărul 19, iar pe de altă parte, redenumirea pasajului: din Pasajul (sau Pasagiul) Imobiliara, cum era cunoscut la deschidere, în Pasagiul Victoria, schimbare petrecută, potrivit informațiilor disponibile, în jurul anului 1923 (vezi și fișele Palatul Imobiliara și Pasajul Imobiliara / Pasajul Victoria).
Sediul Societății Victoria (1946)
Clădirea a rămas sediu administrativ și după schimbarea denumirii societății proprietare: convocarea din 1946 a Societății Anonime Române de Construcții Victoria, cu capital social de 250.000.000 lei, indică sediul la „București — Academiei, 19”. Adunarea generală extraordinară a acționarilor, convocată pentru 5 august 1946 (cu o eventuală amânare pentru 13 august, în lipsa cvorumului), avea pe ordinea de zi autorizarea vânzării, totale sau parțiale, a magazinelor și apartamentelor din imobilul de pe Calea Victoriei 48-50 — Academiei 19-21, descris explicit drept „Pasagiul Victoria și Hotel Paris” (Hotel Paris, clădirea de la numărul 21).
Clădirea astăzi
Naționalizarea din 1950
În 1950, prin decretul de naționalizare a imobilelor, proprietățile Societății Victoria de pe Calea Victoriei 48-50, strada Academiei 19 și strada Principatele Unite 2 au trecut în proprietatea statului, punând capăt administrării private a clădirii, continuată din 1906 de Societatea Imobiliara și, ulterior, de Societatea Victoria. Încă nu avem informații despre clădirea existentă astăzi la această adresă - construită, probabil, prin anii celui de-al Doilea Război Mondial.
Stare actuală și proiectul One Downtown
Clădirea de la numărul 19, de arhitectură funcționalistă, distinctă vizual de imobilul neoromânesc al fostului Hotel Paris de la numărul 21, este încadrată în clasa de risc seismic RS1 din 2005 și se află, în prezent, într-o stare avansată de degradare, cu parterul folosit parțial, în anii recenți, de localuri de tip bar și restaurant, la intrarea în Pasajul Victoria. În decembrie 2022, compania One United Properties a anunțat achiziționarea clădirii, împreună cu cele de la numerele 21 și 23 de pe aceeași stradă, în vederea unei renovări complete, ca parte a proiectului One Downtown; destinația finală a imobilului urmează să fie stabilită după restaurare.
Personaje
- Ioseph Kövesdy — proprietar al hotelului de la Academiei nr. 19 în 1872, an în care a scos clădirea la vânzare prin anunț de presă.
- Carol (Carl Ludwig) Enderle — arhitect vienez, activ la București între 1867 și 1886; membru fondator al Societății de Arhitectură și Inginerie (1876); autorul hotelului ridicat în 1872 la Academiei nr. 19.
- I. G. Cristescu — inginer; administrator al Societății Anonime de Construcții Victoria, cu sediul la Academiei nr. 19 din perioada interbelică; a deținut și Hotelul Excelsior de pe strada Academiei, distrus în bombardamentele din 1944.
*
Capătul din Str. Academiei 19-21 al Pasajului Victoria, fostul Pasajul Bossel, care începe din Calea Victoriei 48-50, din Palatul Imobiliara. * One United Properties a anunțat achiziționarea a trei clădiri istorice din București, în vederea restaurării acestora și transformării într-o nouă dezvoltare a companiei – One Downtown. Cele trei clădiri sunt situate pe strada Academiei nr. 19, 21 și 23, lângă Teatrul Odeon și Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Dezvoltatorul intenționează să renoveze complet cele trei clădiri istorice, ca parte a strategiei sale de sustenabilitate, de a investi în regenerarea urbană a monumentelor istorice abandonate și repunerea acestora în circuitul public.
Bibliografie
- Colecție de presă românească, 1868-1946 (Tribunalul Ilfov, Anunciuri, Lupta, Universul, Curentul ș.a.) — arhivă de presă.
- Expoziție tematică: Arhitecți vienezi & austrieci la București (1830-1930) (Muzeul Municipiului București)
- Strada Academiei între str. Doamnei și bd. Elisabeta (Turist în București)
- Dezvoltatorul One United Properties a achiziționat trei clădiri istorice în centrul Bucureștiului, unde vrea să construiască un ansamblu rezidențial sau un hotel (News.ro, 2022)
Mai 2024:
