Casa Ion Pillat este situată în centrul Bucureștiului, pe strada Nicolae Iorga 8-10, lângă Calea Victoriei și Bulevardul Dacia, într-un cartier cu vechi reședințe aristocratice devenite astăzi ambasade și instituții prestigioase. Construită între 1850 și 1880 pentru Ion N. Pillat, tatăl cunoscutului poet, și transformată în mai multe etape, vila a fost declarată monument istoric de clasă B în 1992, datorită valorii sale arhitecturale eclectice, cu influențe Art Nouveau și neoclasice, precum și legăturii cu personalitatea poetului Ion Pillat.
Proprietatea are o suprafață de teren de 1.355 mp și cuprinde vila istorică și un corp nou ridicat între 2005–2006 pe locul vechilor anexe, unite printr-un tunel subteran. Suprafața totală este de 1.570 mp utili (1.800 mp construiți), iar incinta dispune de aproximativ 20 de locuri de parcare.
Interiorul păstrează multe elemente originale: scara din marmură, ușile de stejar și metal, panourile de lemn montate la începutul secolului XX, biblioteca realizată în 1913 de o echipă de cinci tâmplari, precum și sera transformată din terasa ridicată în 1925. Restaurările recente au readus spațiilor funcțiunea inițială și au pus în valoare detaliile arhitecturale, îmbinând eleganța istorică cu confortul modern.
Clădirea nouă reia liniile arhitecturale ale vilei, dar introduce și accente contemporane, precum pereții vitrați orientați spre parc, asigurând o continuitate între farmecul trecutului și cerințele actuale. (n.r. sep. 2025)
*
CASA PILAT: Cea de-a doua casă care amintește de familia Brătianu în București este imobilul din Str. Romană nr. 6, actuala Nicolae Iorga nr. 8-10. În 1897, Ion N. Pillat, soțul Măriuței Brătianu, a cumpărat clădirea în stil neoclasic de la moștenitorii lui Constantin Bossy.
Din corespondența familiei reiese că Măriuța „a transformat toată casa, de la pod la pivniță, de la poartă la calorifer, seră, băi și chiar mult mai mult decât în planul arhitectului Ion Berindey”. Interioarele nu par a fi o îngrămădire de obiecte scumpe. Mobilierul Biedermeier, sufrageria cu lambriuri sculptate în stil Art Nouveau, salonul Louis XVI și cel japonez, ce dă spre seră; broderiile de Buchara, tapiseriile, covoarele, porțelanurile de Sèvres, Gallé-urile și bolurile persane, toate par a fi într-o armonie perfectă. Toate au fost aduse de la Paris, unde, împotriva voinței întregii familii, Măriuța a locuit între anii 1904 și 1910, pentru a asigura copiilor ei cea mai bună și rafinată educație. Măriuța a avut trei copii: poetul Ion I. Pillat, Nicolae I. Pillat și Pia I. Pillat.
Măriuța Brătianu este singura dintre cele patru surori care devine doamnă de onoare a Reginei Maria. Anii petrecuți la Paris au transformat-o într-o persoană cu un excelent bun-gust. Era singura din familie care aprecia pictura impresionistă. „Măriuța este în admirație în fața impresioniștilor, pe mine m-au îmbolnăvit”, scria Tatiana Sabinei. (Simina Stan)
*
Iată că, încercând să dau peste imaginile legate de Alfonce, am avut surpriza să văd că stocasem imagini chiar referitoare la casa de care vorbeau ei, casa Pillat din fosta strada Romană nr. 6. În studiul meu despre Dorobanți, căutând diverse case de pe Romană, am cercetat și dosarul respectiv chiar dacă în final nu l-am mai folosit. E vorba de o extindere a casei cu o mică seră cu sistem de încălzire, extindere din 1913, an în care Otto Maugsch încheia clădirea Băncii de Credit Român, actualul lor subiect de interes. Iată extrase din dosarul referitor la frumoasa seră din Romană 6. (Adrian)
Referințe:
2023:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.