IMPORTANT: Blocul Scala (Algiu/ Scala) e clădirea de pe colțul bulevardului Bălcescu cu strada C. A. Rosetti, nu Palatul Scala (acesta), clădirea cu cinematograf de peste drum (colțul bulevardului Magheru cu strada C. A. Rosetti). - vezi nota „Rezistența Urbană”.
În România, lucrările lui Rudolf Fränkel sunt semnate de arhitecţi români, printre care şi Marcel Maller, întrucât arhitectul german nu avea drept de semnătură în ţara noastră. Din acest motiv, informaţiile despre unele lucrări sunt contradictorii: blocul şi Cinematograful Scala din Bucureşti (Bd. gen. Magheru nr. 2-4) au fost construite în 1934-1935 sau în 1937, autori: Ioan Gh. Mayer (sursa: Arhitectura, 1941) / arh. Rudolf Fränkel şi arh. Marcel Maller (sursa: Dorian Hardt/ Arhiva Uniunii Arhitecților din România, Marcel Maller – fișa de înscriere în UAR, 1953) v. Studiu istoric de fundamentare a intervențiilor, mansardarea construcției – Imobil str. Braziliei nr. 19, Șerban Popescu Criveanu, urbanist Alexandra Hajnsek, ian. 2013 - Simina STAN, vezi „Marcel Maller - Viziuni ale spațiului modern bucureștean” la Referințe, mai jos.
*
Imobilul Scala din Bucureşti a fost ridicat în anul 1935 şi reprezintă o creaţie a lui Rudolf Fränkel, un arhitect de frunte al avangardismului din Berlinul anilor 1930, emigrat în România în vara anului 1933, ca urmare a persecuţiilor regimului nazist îndreptate asupra evreilor. Rudolf Fränkel a fost elevul lui Erich Mendelsohn, arhitect evreu german, cunoscut în anii 1920 pentru imobilele sale în manieră expresionistă. Începând cu anii 1930, Eric Mendelsohn militează pentru definirea unui nou curent în arhitectura imobilelor cu funcţii publice: funcţionalismul dinamic. Erich Mendelsohn emigrează în 1933 în Anglia. Imobilul Scala este destinat birourilor, având spaţii comerciale la parter şi adăpostind în interior o sală pentru un cinematograf. Clădirea este remarcabilă în special pentru cele două referinţe subtile la spiritul anilor 1930. Masa construită este structurată în două volume articulate la nivelul străzii.
Volumul din stânga, uşor retras de la frontul construit, este definit de o structură vizuală de tip grilă, slogan stilistic al adepţilor raţionalismului. Volumul din dreapta, predominant, reprezintă un manifest al noii estetici definite de Erich Mendelsohn, în încercarea acestuia de a construi o critică a raţionalismului şi de a defini o nouă abordare a funcţionalismului strict. Cele două volume sunt separate vizual prin decroşare la nivelul faţadei, rămânând articulate organic, într-o metaforă de plasare a rădăcinilor funcţionalismului în raţionalism. (armyuser)
*
C. A. Rosetti (fostă Clemenței), colț cu Blvd. Magheru nr. 2-4: Fosta proprietate Isvoranu, Stănescu, Inst. Surorilor de caritate; Imobilul Scala, propr. moștenitorii Bragadiru; 1935 plan semnat de Marcel Mailer (pentru arh. Rudolf Fraenkel), antreprenor A. Gerber (în rev. Arhitectura este arh. Ioan G. Mayer) (Oana Marinache - ARHITUR, Strada Clemenței – C. A. Rosetti, Asociația și Editura Istoria Artei, 2022)
Referințe:
Mai 2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.