Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Ioan Mayer (ϯ)
(n. 1877 - d. ?)


Specializare: proiectare |
Stiluri dominante: eclectic regional, beaux-arts

Casa Nae Budișteanu (suprapunere etaj, 1935)
case/vile, 1-2 niveluri, 1920, eclectic regional
Imobilul Societății Construcția Modernă
2-5 niveluri, 36 apartamente, 1929, beaux-arts, risc seismic I (pericol public)
Palatul Scala (?)
6-12 niveluri, 53 apartamente, 1938, modernist interbelic, risc seismic I (pericol public)
Arhitect Ioan Gh Mayer

Arhitectul Ioan Gh. (Ioan G.) Mayer

Ioan Gh. (Ioan G.) Mayer (n. 22 aprilie 1877, Făgăraș – d. necunoscut) este un arhitect format la București, activ în primele decenii ale secolului XX, cu o prezență documentată în special în Ploiești și București. În sursele consultate apare cu variante de nume Ioan G. Mayer / Io(a)n G. Mayer / Ioan Gh. Mayer. S-a născut la Făgăraș (la acel moment în Austro-Ungaria). În fișe de arhivă apare cu naționalitate austro-ungară și confesiune protestantă. Părinți: Friedrich Mayer și Maria Roth. Naționalitate austro-ungară, religie protestantă. A fost căsătorit cu Joița, cu care a avut trei fiice: Eufrosina, Eugenia și Maria, toate de religie ortodoxă. Sediu profesional consemnat: București, str. Aurel Vlaicu nr. 174.

Studii și formare profesională

A absolvit Școala Superioară de Arhitectură din București în 1903 (în unele surse apare formularea „Academia de Arhitectură din București”, ulterior Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”). Este perioada în care instituția și denumirile ei circulă în bibliografie în mai multe forme, în funcție de epocă și de autor. Formarea sa se înscrie în contextul academismului de început de secol XX, cu deschidere către eclectism, Art Nouveau și, ulterior, limbaje monumentale adaptate arhitecturii urbane moderne. Ioan Gh. Mayer a fost activ ca arhitect independent, cu birou profesional în București.

Este asociat cu arhitectura urbană de tip instituțional, comercial și rezidențial, precum și cu participări la concursuri publice importante din perioada interbelică. Este documentată o activitate intensă în Ploiești, unde a proiectat clădiri reprezentative pentru viața economică și socială a orașului, precum și o activitate susținută în București, unde a realizat sau a intervenit asupra unui număr mare de imobile de locuit. În sursele de epocă și în literatura de specialitate este menționat ca autor a aproximativ 50 de imobile de locuit în București și Ploiești, ale căror amplasamente nu sunt încă identificate integral.

Profil profesional și arii de practică

Din datele disponibile, practica lui Ioan Gh. Mayer se conturează în trei direcții principale: proiectare de clădiri urbane (imobile de raport/blocuri, case, clădiri cu funcțiuni comerciale/servicii); proiecte pentru instituții/finanțe și ospitalitate (în Ploiești); intervenții de restaurare la edificii religioase (cazul Bisericii Sf. Voievozi din Ploiești, menționat ca restaurare). Apare și ca participant la concursuri de arhitectură, obținând premii în anii ’20. Arhitectura lui Ioan Gh. Mayer se înscrie într-un registru eclectic de tranziție, specific începutului de secol XX și perioadei interbelice, cu utilizarea controlată a limbajelor academice și decorative.

În lucrările sale se pot identifica influențe Beaux-Arts și academiste în imobilele de raport, elemente Art Nouveau și baroce târzii, în special în arhitectura hotelieră și bancară, o bună adaptare la contextul urban și la cerințele funcționale ale clădirilor comerciale și instituționale Este un arhitect pragmatic, orientat către arhitectura orașului modern, mai puțin interesat de experiment formal radical și mai mult de coerență urbană și reprezentativitate. Premiul II, Primăria din Făgăraș (1924); lucrare nereperată ca execuție, dar relevantă pentru recunoașterea profesională a arhitectului; Premiul II, Imobilul Societății „Construcția Modernă” (1929).

Lucrări și clădiri documentate

Activitate majoră în Ploiești, unde arhitectul a avut un rol important în configurarea arhitecturii urbane din zona centrală. Acest nucleu de lucrări sugerează o implicare consistentă în modernizarea centrului orașului în perioada interbelică (cel puțin pentru segmentul 1920–1930). În sursele publice este menționată o activitate amplă (aprox. 50 de imobile de locuit în București și Ploiești), dar fără amplasamente identificate în sursele parcurse. Pentru București există o listă mai largă de adrese și imobile este menționată în bibliografie (inclusiv imobile pe Bd. Carol și alte amplasamente), însă o parte dintre acestea par a fi încă nefixate sau discutabile ca atribuire/identificare exactă.

  • Banca de Credit (Palatul Băncii de Credit), Ploiești, fosta Piața Unirii (clădire bancară; autor menționat Ioan G. Mayer; datare interbelică, asociată cu perioada de dezvoltare a centrului); Palatul/Banca de Credit (în fosta Piața Unirii); Clădire bancară monumentală, situată în zona centrală a orașului, proiectată de Ioan Gh. Mayer. Este una dintre lucrările sale cele mai reprezentative, asociată cu modernizarea centrului Ploieștiului la începutul secolului XX.
  • Hotel Central Ploiești (reconstruit în 1928 după planurile sale, conform mai multor surse); Proiect de extindere și refacere în stil Art Nouveau cu influențe baroce. Clădirea este descrisă în sursele locale drept „cel mai monumental palat din Ploiești” al epocii. Arhitectul proiectase anterior și Palatul Băncii de Credit, ceea ce sugerează o relație profesională constantă cu mediul financiar și comercial al orașului.
  • Fostele Uzinele Wolf, București (menționate ca lucrare executată; amplasament neprecizat în sursele parcurse)
  • Restaurarea Bisericii Sf. Voievozi din Ploiești
  • Imobilul Societății „Construcția Modernă”, București - proiect premiat (Premiul II, concurs 1929). Episcopiei 2–4 / Constantin Esarcu 1, București, imobil de raport/bloc (atribuit ca proiect Ioan Gh. Mayer; în surse apare ca imobil cu 36 apartamente și datare 1929). Este una dintre lucrările certe ale lui Ioan Gh. Mayer în București.
  • Palatul / Imobilul Scala, Bd. Gheorghe Magheru 2–4, București (clădire mixtă – bloc + cinematograf; 1935/1937 în funcție de sursă; numele lui Ioan Gh. Mayer apare în unele surse ca autor/colaborator, în paralel cu Rudolf Fränkel și Marcel Maller, în contextul semnăturii și colaborărilor). În cazul Scala, literatura de specialitate semnalează explicit contradicții privind autorii și datarea, ceea ce cere prudență în formulări până la confirmări arhivistice (autorizații, planuri semnate, dosare).
  • Casa Dr. V. Grigorescu-Elvir, București (neidentificată - foto mai jos, din Revista Arhitectura 1934)
  • Casa Nae Budișteanu, str. Dionisie Lupu nr. 84, București (intervenție: suprapunere etaj, 1935, atribuită lui Ioan Gh. Mayer; casa inițială datată în jurul anului 1920, cu intervenții ulterioare consemnate și pentru alți arhitecți. Clădirea a cunoscut mai multe etape de transformare, cu implicarea mai multor arhitecți.

Ioan Gh. Mayer este un arhitect reprezentativ pentru generația de tranziție dintre arhitectura academică de sfârșit de secol XIX și arhitectura urbană interbelică. Deși mai puțin cunoscut publicului larg, contribuția sa la dezvoltarea Ploieștiului și la arhitectura de raport din București este semnificativă și merită o documentare aprofundată.

Referințe

 


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index