Biserica Nașterea Maicii Domnului
Biserica Nașterea Maicii Domnului este un lăcaș de cult ortodox situat pe Calea Dorobanți nr. 166–168, sectorul 1, București, în apropierea Colegiului Național Ion Luca Caragiale. Face parte din Parohia Dorobanți, ale cărei limite sunt determinate de șoseaua Ștefan cel Mare la sud, Calea Floreasca la vest, lacul Floreasca la nord-vest și zona Televiziunii Române la nord. Hramul bisericii este Nașterea Maicii Domnului, prăznuit anual la 8 septembrie. Contactul oficial al parohiei: [email protected], telefon: 0723 237 448.
Ctitorii și construcția (1912–1915)
Actuala biserică a fost ridicată de oameni din popor, așa cum consemnează pisania originală de pe peretele interior nordic, între 1912 și 1915. Inițiativa a aparținut soților Vitan și Maria Gănciulescu, cu sprijinul unui comitet de binecredincioși, în frunte cu preotul paroh Sachelar Gheorghe Alexandrescu. Lucrările de construcție au început în ziua de 8 septembrie 1912 — zi de sărbătoare în calendarul ortodox, Nașterea Fecioarei Maria — dată aleasă nu întâmplător: hramul noii biserici urma să fie chiar cel al acestei sărbători. Construcția a apărut simultan cu extinderea cartierului Floreasca, format pe fosta șosea a Herăstrăului, în nordul Capitalei.
Pisania originală, inscripționată pe peretele interior de la miazănoapte, consemnează: „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh s-a zidit, în capitala București, «parohia Floreasca», această sfântă și dumnezeiască biserică, între anii 1912–1915, având hramul «Nașterea Maicii Domnului». Zidirea s-a început în anul 1912, în al 45-lea an de glorioasă domnie a defunctului Rege Carol I, cu ajutorul și osârdia soților Vitan și Maria Gănciulescu, împreună cu un comitet, în frunte cu preotul paroh Sachelar Gheorghe Alexandrescu, și s-a sfințit astăzi, 14 octombrie 1915, în al doilea an de domnie al Majestății Sale Regele Nostru Ferdinand I."
Sfințirea (14 octombrie 1915)
Sfințirea lăcașului a avut loc pe 14 octombrie 1915, în al doilea an de domnie al regelui Ferdinand I. Slujba de sfințire a fost săvârșită de arhiereul Teofil Ploieșteanul, mitropolit primat fiind episcopul Konnon (Conon) Arămescu Donici. Data sfințirii coincide cu sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, una dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei românești.
Consolidarea după cutremurul din 1940 — inginerul Emil Prager
În noaptea de 10 noiembrie 1940, un seism de 7,4 grade pe scara Richter — cel mai puternic din zona Vrancea de la cutremurul din 1838 — a produs avarii importante lăcașului. Lucrările de consolidare, executate în 1941, au constat în încingerea exterioară cu centuri de beton și montarea de tiranți din bare de fier în interior. Tot cu această ocazie au fost reconstruite cele două turle ale bisericii. Lucrările au fost executate de inginerul Emil Prager — personalitate marcantă a ingineriei de construcții românești, specialist în consolidarea clădirilor avariate de seisme. Conform surselor parohiale, gestul de binefacere al inginerului Emil Prager a fost dedicat memoriei fiului său, inginerul Ionel Prager, dispărut prematur. Cheltuielile pentru reconstruirea turlelor și refacerea picturii au fost suportate de alți enoriași, în frunte cu preoții Gheorghe Andreescu și Lupașcu Andrescu. Un al doilea seism major, cel din 4 martie 1977 (7,2 grade, cel mai distructiv cutremur din istoria modernă a României), a impus o nouă rundă de lucrări de refacere și reconsolidare, finalizată în același an.
Descrierea arhitecturală
Din punct de vedere arhitectural, Biserica Nașterea Maicii Domnului este un edificiu de dimensiuni medii, construit la începutul secolului al XX-lea în context urban, ca biserică de cartier. Planul este cel tradițional ortodox, cu împărțire în pridvor, pronaos, naos și Sfântul Altar. Edificiul este încununat cu două turle de înălțimi diferite: turla mică, situată pe pronaos, și turla mare, situată pe naos. Turlele actuale sunt reconstruite în 1941, după avarierea produsă de cutremurul din 1940.
Interiorul se remarcă prin decorații din stucatură aplicate pe coloane și arcade. Coloanele susțin arcul care marchează trecerea din pronaos în naos. Golurile ferestrelor sunt închise cu vitralii de o cromatică aleasă. Pardoseala este din marmură. Elemente din lemn — scări, vestibul de acces, amvon și iconostas — completează decorația interioară. Stilul de ansamblu al edificiului se înscrie în curentul arhitectural eclesiastic al epocii regelui Carol I, cu trăsături neo-românești, specific construcțiilor de cult ridicate în București la cumpăna secolelor XIX–XX.
Pictura și decorația interioară — Ion Simionescu, C. Nițulescu
Pictura interioară, executată în tehnica ulei, poartă semnătura pictorului Ion Simionescu. Aceluiași artist îi aparțin și icoanele catapetesmei, remarcate în sursele de specialitate pentru frumusețe și expresivitate. Catapeteasma prezintă o arhitectură deosebită, cu iconostas bogat ornamentat. Pictura de pe fațada principală a lăcașului a fost realizată de pictorul C. Nițulescu. Restaurarea picturii interioare a avut loc în intervalul 1997–1998, cu ocazia lucrărilor generale de reparații ale edificiului.
Refaceri ulterioare și activitate pastorală
Pe lângă consolidările din 1941 și 1977, biserica a fost supusă unor lucrări generale de reparații și restaurare a picturii în perioada 1997–1998. În octombrie 2024, Așezământul pastoral-misionar al Parohiei Dorobanți a fost sfințit, marcând o nouă etapă de dezvoltare a infrastructurii parohiale. Parohia desfășoară activitate social-filantropică activă: sprijin pentru familii nevoiase, asistență pentru vârstnici singuri prin voluntari parohiali, organizare de pelerinaje periodice la mănăstiri.
Ctitori
- Vitan și Maria Gănciulescu — ctitorii principali ai bisericii, inițiatorii construcției (1912–1915).
- Gheorghe Alexandrescu — preot paroh sachelar; coordonatorul comitetului de ctitorire și al lucrărilor de construcție (1912–1915).
- Teofil Ploieșteanul — arhiereu; a oficiat slujba de sfințire a bisericii la 14 octombrie 1915.
- Konnon (Conon) Arămescu Donici — episcop, mitropolit primat al României la data sfințirii (14 octombrie 1915).
- Ion Simionescu — pictor; autor al picturii interioare în ulei și al icoanelor catapetesmei Bisericii Nașterea Maicii Domnului din Calea Dorobanți.
- Nițulescu — pictor; autor al picturii de pe fațada principală a bisericii.
- Emil Prager — inginer constructor, personalitate marcantă a ingineriei de construcții românești; a executat lucrările de consolidare a bisericii după cutremurul din 10 noiembrie 1940 (centuri de beton exterioare, tiranți interiori din bare de fier, reconstruirea turlelor). Lucrările au fost dedicate memoriei fiului său, inginerul Ionel Prager.
- Gheorghe Andreescu și Lupașcu Andrescu — preoți paroh; au coordonat, din fonduri parohiale, reconstruirea turlelor și refacerea picturii după cutremurul din 1940.
Bibliografie
- Biserica Nașterea Maicii Domnului — Floreasca, Biserica Nașterea Maicii Domnului — Floreasca (crestinortodox.ro)
- Biserici ale Bucureștiului: Biserica Nașterea Maicii Domnului din Dorobanți, sfințită în 1915 — program București-Centenar, Biserici ale Bucureștiului: Biserica Nașterea Maicii Domnului din Dorobanți (B1TV.ro / Primăria Municipiului București — Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic)
- Așezământul pastoral-misionar al Parohiei Dorobanți va fi sfințit duminică, Așezământul pastoral-misionar al Parohiei Dorobanți (basilica.ro)
- Parohia Dorobanți — site oficial, Parohia Dorobanți — site oficial (bisericadorobanti.ro)
- Biserica Nașterea Maicii Domnului — Fandom București Wiki, Biserica Nașterea Maicii Domnului (bucuresti.fandom.com)
