Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Richard Kraft (ϯ)
(n. aprox. 1830 - d. ?)


Specializare: proiectare |
Stiluri dominante: eclectic regional, beaux-arts

Casa Căpitan D. Gherghe (adaos casă spate, 1895)
case/vile, 1-2 niveluri, 1883, neoclasic
Casa Dimitrie Cavadia / Ștefan Petrovits von Armis (refacere 1883)
case/vile, 2-5 niveluri, 1874, neogotic, monument clasa B
Casa Ludvig Savoi (Csabay) / E. I. Ressel
case/vile, 2-5 niveluri, 1892, eclectic regional
Casa M. Russu
case/vile, 2-5 niveluri, 1892, eclectic regional
Casa Solomon Nachmias (anexă 1897)
case/vile, 2-5 niveluri, 1914, beaux-arts

Arhitectul Richard Kraft

Richard Kraft este un arhitect activ în București în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea (cel puțin 1881–1895, conform documentelor și intervențiilor atribuite lui), cunoscut mai ales prin proiecte și refaceri de clădiri urbane în zona centrală și în Centrul Vechi. În sursele consultate apare și ca autor de proiect (clădire nouă) și ca arhitect pentru refaceri/transformări ale unor imobile existente. Activitatea lui este documentabilă indirect, punctual, prin clădiri și prin trimiteri de arhivă (dosare tehnice/planuri), ceea ce indică o prezență profesională efectivă în București în anii 1880–1890.

Richard Kraft apare ca arhitect practician în București, regăsit  în mențiuni despre remodelări / refaceri ale unor clădiri existente (ex.: intervenție în 1882 pentru o clădire ridicată în 1874; refaceri de fațadă la sfârșit de secol XIX; reparații consemnate în dosare tehnice ale Primăriei). Lucrările atribuite lui Richard Kraft, așa cum apar în fișele de clădiri consultate, se înscriu în registrul eclectismului urban de sfârșit de secol XIX, cu intervenții care urmăresc, de regulă, actualizarea imaginii fațadelor și adaptarea clădirilor la cerințe comerciale/rezidențiale ale epocii.

Pentru clădirea din Bd. Regina Elisabeta 26 (1884), este menționată o fațadă cu decorație sculpturală (statui ale unor zeități greco-romane), ceea ce sugerează o opțiune pentru decor monumental, specifică eclectismului reprezentativ al perioadei. Pentru Casa Ressel (Str. Franceză 10), fișa indică explicit o refacere a fațadei în stil eclectic, realizată economic ca mijloace de expresie, în condițiile unei parcele înguste și ale unei desfășurări pe lungime.

Lucrări documentate

  • Cinematograful Trianon (astăzi cunoscut și prin adresa Bd. Regina Elisabeta nr. 26, București) clădire proiectată în 1884; fațada era remarcată prin cinci statui (Orfeu, Heracle, Afrodita, Apollo, Artemis). (Funcțiunea de cinematograf este ulterioară clădirii, dar sursaele indică proiectarea posibilă a clădirii de către Richard Kraft.)
  • Casa Dimitrie Cavadia / Ștefan Petrovits von Armis (fișă asociată zonei Caru cu Bere, București), clădire terminată în 1874; proprietarul Ștefan Petrovits von Armis a apelat în 1882 la arhitectul Richard Kraft pentru a-i da edificiului „înfățișarea actuală”. (Intervenție de transformare, nu proiect inițial.)
  • Casa Ressel (Str. Franceză nr. 10, București) – istoric de proprietate: tranzacție în 1892; refacerea fațadei la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil eclectic; parcelă foarte îngustă, construcție desfășurată pe lungime. În sursa consultată, clădirea este asociată cu Richard Kraft (detaliul despre refacere și contextul anului 1892 sunt explicit consemnate).
  • Casa Hoenisch (Str. Știrbey Vodă nr. 3, București) – consemnată în Arhiva de Arhitectură ca având reparații realizate de arh. Richard Kraft; sursa arhivistică indicată: ANDMB, fond PMB Tehnic, dosar 17/1881 (ceea ce arată clar o activitate documentată încă din 1881).
  • Casa M. Russu (Str. Franceză nr. 18, București) – în literatura de popularizare există observația că pe fațadă apare numele „R. Kraft” (inscripționat lângă un blazon), sugerând asocierea cu arhitectul (atribuirile de acest tip trebuie tratate cu prudență până la confirmare din dosare/planuri).

*

Din deceniul șapte, la casele tot mai numeroase care se ridică, mai întâi decorarea fațadei, apoi casa cu totul, partiu, decor interior și exterior, se fac sub influența stilurilor occidentale, cu precădere a eclectismului purtat până aici de arhitecții și constructorii străini și apoi de arhitecții români formați tot la școlile apusene sau sub influ­ența lor. Găsind aici vad bun de afirmare, cunoscuți arhitecți ai vre­mii sunt chemați să-și realizeze operele:

  • I.I. Rosnovanu vrea să construiască în 1879 „un edificiu" în suburbia [mahalaua] Brezoianu la nr. 40 al străzii, pentru M. Dumitrescu, și alege o formulă deco­rativă a fațadei în care fiecare gol este bogat subliniat;
  • Richard Kraft modifică radical în 1881 casa Honich de la nr. 3; iar pentru domnul Conrad Scheller, la casa de la nr. 53 din Mahalaua Schitu Măgureanu, se prevede în 1881 „această construcție va avea în fiecare etaj câte 2 odăi la stradă cu câte 5 ferestre, va avea pivniță boltită dede­subt și în partea din curte... o galerie cu geamlâc" totul pe o supra­ față de 225 m.p.;
  • C. Enderle proiectează în 1882 pentru Albert Neubauer o construcție pe o suprafață de 80 m.p., la care introduce dispunerea specifică cartierului comercial, respectiv parterul maga­zin, iar etajul locuință;
  • sau arh. Anton Onderka, care în anul 1883 concepe pentru August Ziegler case impozante în suburbia Brezoianu.

Se conturează astfel la sfârșitul secolului al XlX-lea un cartier format din clădiri bine construite, elegante și dispuse astfel încât să satisfacă gustul și trebuințele proprietarului și să mobileze și strada. (Cezara Mucenic, Oliver Velescu, capitolul despre strada Știrbei Vodă)

Referințe (Richard Kraft)


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index