Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Liviu Zăgan
(n. 1977)


Specializare: proiectare |
Stiluri dominante: neoromânesc, contemporan conjunctural

Palatul Băncii Marmorosch Blank (restaurare 2017)
birouri, 2-5 niveluri, 1912, neoromânesc, monument clasa A
Palatul Universul
birouri, 2-5 niveluri, 1930, neoromânesc, risc seismic III
Quadra 2
6-12 niveluri, 225 apartamente, 2010, contemporan conjunctural
Quadra Place
5 blocuri, 6-12 niveluri, 343 apartamente, 2007, contemporan conjunctural
Arhitect Liviu Zagan

Arhitectul Liviu Zăgan

Liviu-Gabriel Zăgan este arhitect român și antreprenor, cunoscut atât ca autor al unor clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale importante din București (Olympia Tower, Victoria Center, Quadra Place), cât și ca fondator al biroului CUMULUS Architecture și al companiei Holde Agri Invest, activă în agribusiness. Este absolvent al Liceului teoretic „Spiru Haret” din București, profil matematică-fizică (1992–1996), apoi studiile la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București în perioada 1996–2002, unde obține diploma de arhitect. CV-ul său profesional indică faptul că este căsătorit și are doi copii, este stabilit în București și vorbește fluent engleza și la nivel intermediar franceza. Interviurile axate pe activitatea de CEO la Holde Agri Invest menționează originea agricola a familiei și faptul că ferma familiei a stat la baza intrării sale în agribusiness.

Carieră profesională. PZP, CUMULUS și antreprenoriat

La începutul anilor 2000, Liviu Zăgan intră în practicarea arhitecturii și, relativ devreme, în antreprenoriat. Interviurile recente îl prezintă drept arhitect care „a intrat în antreprenoriat în 2000, când a înființat CUMULUS Architecture”, companie care va deveni una dintre firmele de proiectare importante din România. În plan profesional, el este cunoscut ca partener și ulterior senior managing partner al biroului PZP (Pătrașcu Zăgan Puchici), care împreună cu SYAA și ARXTUDIO va fuziona în 2015 pentru a crea biroul CUMULUS. CUMULUS reunește aproximativ 40 de arhitecți, cu trei parteneri executivi (Adrian Soare, Liviu Zăgan, Răzvan Puchici) și o echipă de parteneri coordonatori.

În paralel cu activitatea de arhitect, Zăgan dezvoltă un parcurs antreprenorial în agricultură. În jurul anului 2018 este cofondator și CEO al Holde Agri Invest, companie listată la bursă, specializată în exploatarea de terenuri agricole în sudul României. Interviurile cu presa economică și de business îl prezintă, de câțiva ani, mai ales în rolul de CEO și membru al Consiliului de Administrație Holde Agri Invest, însă în biografia sa publică el continuă să fie descris ca arhitect de meserie și fondator al CUMULUS. Pe lângă proiectarea de clădiri, Liviu Zăgan se implică în viața profesională a breaslei: ca senior managing partner CUMULUS, lucrează împreună cu Ordinul Arhitecților din România la documente precum „Misiunile arhitectului” și platforme comune privind costurile de proiectare.

Profil arhitectural și stil

Dicționarul lui Vasile Țelea îl remarcă prin câteva lucrări de prestanță din București: casa „N” (2000), casa Badiu (2005), turnul de birouri Olympia în Piața Hurmuzachi (2011), imobilul de birouri de la intersecția Calea Victoriei / strada Frumoasă (Victoria Center), imobilul de locuințe Badiu de pe strada Aromei (2010) și pavilionul de acces la centrul comercial din Sibiu (2012). Toate acestea sunt confirmate și amplificate de aparițiile din Anuala de Arhitectură București și din publicațiile internaționale (ArchDaily, World Architecture Community). Din descrierile acestor proiecte se conturează câteva trăsături distincte:

  • interes pentru inserția de clădiri contemporane (birouri sau locuințe colective) în țesut urban existent, adesea dens și eterogen (Olympia Tower în Piața Hurmuzachi, Victoria Center pe Calea Victoriei);
  • utilizarea fațadelor compuse din panouri de piatră și zone vitrate, într-un registru sobru, geometric, unde ritmul plin-gol și calitatea materialului sunt principalele elemente de expresie;
  • preocupare pentru context și pentru spațiul public: Olympia Tower și Victoria Center sunt gândite pentru a „deschide drumuri” într-un țesut de blocuri comuniste și clădiri istorice, iar proiecte ca „Acces Promenada, Sibiu” sau „PlayPoint Puzzle” lucrează direct cu spațiul public și cu utilizatorii;
  • un limbaj contemporan, relativ minimalist, dar care acceptă și gesturi puternice de identitate (fațada „pixeli” de la Olympia Tower, jocul de panouri al fațadei Victoria Center, detalii metalice decorative la parter).

În proiectele rezidențiale, ansambluri precum Quadra Place și Quadra 2 sunt rezolvate în registrul adaptat cerințelor pieței rezidențiale de masă, cu blocuri compacte, curți interioare și spații verzi amenajate, integrându-se în cartierul studențesc din zona Politehnicii. În intervențiile asupra patrimoniului, cum este restaurarea Palatului Universul, abordarea este una de reconversie către un hub pentru industrii creative, menținând structura și caracterul industrial al vechii tipografii și articulând noi spații interioare pentru birouri, cultură și evenimente.

Premii și recunoașteri

Dicționarul lui Vasile Țelea menționează Premiul Anualei de Arhitectură București obținut de Liviu Zăgan în 2010. Acesta corespunde premiului secțiunii „Arhitectură” la Anuala 2010 pentru Olympia Tower, imobil de birouri 3S+P+13E, semnat împreună cu Costin Beekman și alți colaboratori. Alte recunoașteri documentate:

  • Anuala de Arhitectură București 2010 – premiu al secțiunii arhitectură pentru Olympia Tower (birouri).
  • Anuala 2010 – participare cu imobilul de apartamente Badiu, str. Aromei, și cu Victoria Center, imobil de birouri 3S+P+11E, ambele semnate de Liviu Zăgan în echipă.
  • Participări și selecții ulterioare la Anuală: proiecte precum Paloma, Kern, Spotless, Backstage, Senzorial, Quattro Core, Acces Promenada Sibiu, studii și concursuri (Salford Bridge, Mountain Panorama, Electrocity, Aqua, Pixel).
  • Premiul Arhitext Design pentru proiectul Badiu Residence, menționat în prezentări de tip „antreprenoriat creativ”.
  • Premiu la un concurs Semmelrock pentru proiectul de amenajare „InsideOut”.

Aceste premii se adaugă recunoașterii editoriale: Olympia Tower și Victoria Center sunt publicate pe platforme precum ArchDaily, World Architecture Community și Jidipi, devenind exemple de inserție contemporană în Bucureștiul postcomunist.

Lucrări și proiecte

(În listă sunt incluse numai clădiri și proiecte unde Liviu Zăgan este menționat explicit ca autor sau coautor, în surse profesionale, în dicționar sau în cataloage de arhitectură.)

Clădiri publice și corporate

  • Olympia Tower, imobil de birouri 3S+P+13E, Piața Hurmuzachi (fosta Piața Muncii), București, finalizat 2010–2011. Birou: PZP Arhitectura; autori: Liviu Zăgan, Costin Beekman, Robert Popescu, Marian Mihăiescu. Clădire înaltă de birouri, pe un lot mic, dificil, la intersecția bulevardelor, cu fațadă compusă din panouri vitrate și panouri opace, devenită reper urban.
  • Victoria Center, imobil de birouri 3S+P+11E, colț Calea Victoriei / str. Frumoasă, București, proiectat 2006, finalizat 2009. Birou: AFR-PZP; autori: Liviu Zăgan, Dan Cătălin Bălăneanu, Costin Beekman, Răzvan Blendea, Robert Popescu. Clădire de birouri clasa A+, cu fațadă de calcar și panouri vitrate verticale, integrată în zona de patrimoniu de pe Calea Victoriei.
  • Pavilion de acces Promenada Sibiu (Acces Promenada, Sibiu), 2013. Proiect de amenajare a unui acces către centru comercial / promenadă urbană, prezentat la Anuala de Arhitectură la secțiunea arhitectură social-culturală.
  • Proiecte de interior corporate: Spotless (clădire de birouri – proiect de remodelare și branding de interior), Backstage (amenajare de interior pentru spații creative), Kern (spațiu socio-cultural), Senzorial și Quattro Core (amenajări interioare), toate prezentate la ediții succesive ale Anualei de Arhitectură București.
  • Proiecte de identitate urbană și instalații: „PlayPoint Puzzle”, instalație interactivă în contextul Jocurilor Olimpice de la Londra, 2012, realizată împreună cu artista Miruna Amza și Institutul Cultural Român – puzzle urban cu panouri colorate reprezentând mari sportivi, amplasat în Victoria Park și London Pleasure Gardens.

Clădiri administrative, educaționale și reconversii de patrimoniu

  • Restaurarea Palatului Universul, str. Ion Brezoianu 23–25, București, 2013–2016. Proiect de reabilitare, consolidare și conversie a fostei tipografii și redacții „Universul” într-un hub pentru industrii creative, cu spații de birouri, evenimente și cultură. Proiectul este semnat de echipa PZP/CUMULUS, cu Liviu Zăgan coautor și intervievat în articolele dedicate lucrării.
  • Marmorosch Bucharest, Autograph Collection, str. Doamnei / Poștei, București – restaurarea și conversia fostei bănci Marmorosch-Blank într-un hotel de lux. CUMULUS Architecture semnează proiectul, iar Liviu Zăgan este menționat ca senior managing partner în interviurile date cu ocazia deschiderii hotelului.

Imobile de raport și ansambluri rezidențiale

  • Imobil de locuințe „Badiu”, str. Aromei 88, București, 2010. Bloc de apartamente S+P+4E, autor Liviu Zăgan în echipă, prezentat la Anuala 2010 la secțiunea arhitectură.
  • Quadra Place, ansamblu rezidențial, 5 blocuri, 343 apartamente, București, zona Parcul Politehnicii, finalizat în jurul anului 2010. Property INDEX îl asociază pe Liviu Zăgan cu acest ansamblu; sursele imobiliare îl descriu ca un complex rezidențial pentru familii tinere, cu acces securizat, spații verzi comune și parcare.
  • Quadra 2 (Quadra Fabricii), ansamblu de locuințe cu aproximativ 225 de apartamente, finalizat în 2010, în zona Grozăvești / Politehnică, în continuarea proiectului Quadra Place.
  • Mountain Panorama – studiu de ansamblu rezidențial, prezentat la Anuala 2009 la secțiunea studii și proiecte, autor Liviu Zăgan împreună cu Ivona-Luiza Amariței, Carmen-Veronica Tudor și Ruxandra Mihaela Novacovschi.

Reședințe și vile particulare

  • Casele „N”, București (circa 2000) – menționate în Dicționarul lui Vasile Țelea ca lucrări de referință ale începutului carierei.
  • Casa Badiu, București (2005) – casă unifamilială de prestanță, ulterior dezvoltată și într-un imobil de locuințe (Badiu Residence) în aceeași zonă, pentru care Zăgan obține un premiu Arhitext Design.

Proiecte în afara Bucureștiului și colaborări

  • Pavilion de acces la centrul comercial din Sibiu (2012) – lucrare menționată în dicționar; contextul arhitectural poate fi pus în legătură cu proiectul „Acces Promenada Sibiu” din Anuala de Arhitectură.
  • „Switch” – proiect de cinema și spațiu cultural, prezentat pe platforme internaționale (Architizer) ca dialog între sala de cinema și oraș, cu o cutie de sticlă care devine fațadă activă; este asociat cu PZP / CUMULUS, cu Liviu Zăgan în echipa de proiect.
  • Proiecte și studii pentru spații publice, poduri și amenajări urbane: „Salford Bridge” (concurs de arhitectură), „Electrocity”, „Aqua” – toate prezentate la Anuala 2009–2014 la secțiunea studii și proiecte, în echipă cu colegi din PZP / CUMULUS.

Lista de mai sus combină informațiile din Dicționarul lui Vasile Țelea, fișele Anualei de Arhitectură, portalurile internaționale de arhitectură (ArchDaily, World Architecture Community, Jidipi) și prezentările de portofoliu CUMULUS / PZP. Este, foarte probabil, incompletă, dar oferă o imagine structurată asupra principalelor clădiri și proiecte atribuite lui Liviu Zăgan.

Importanță și poziționare în arhitectura contemporană românească

Liviu Zăgan aparține generației de arhitecți formați după 1990, care au participat la reconstrucția pieței de proiectare și la dezvoltarea explozivă a pieței imobiliare post-2000. Dicționarul lui Vasile Țelea îl reține ca autor al unor lucrări reprezentative de birouri și locuințe în București (Olympia Tower, Victoria Center, casa și imobilul Badiu, Casele „N”), iar practica sa ulterioară, prin PZP și CUMULUS, l-a situat în rândul arhitecților activi pe segmentul clădirilor de birouri, ansamblurilor rezidențiale și reconversiilor de patrimoniu.

Prin fuziunea birourilor PZP, SYAA și ARXTUDIO în CUMULUS, Zăgan devine una dintre figurile cheie ale unei structuri de proiectare mari, cu portofoliu divers, implicată atât în proiecte private (birouri, rezidențial, retail), cât și în lucrări de interes public (restaurări de monumente, spații urbane, hub-uri culturale). În același timp, traseul său către agribusiness – prin Holde Agri Invest – îl singularizează în peisajul arhitecților români, fiind un exemplu de transfer al competențelor de management și strategie din domeniul arhitecturii către un sector economic complet diferit, dar cu puternică componentă de investiții, infrastructură și dezvoltare teritorială.

Referințe

 


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index