Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Jean Gustav Grefu (ϯ)
(n. 1869 - d. 1936)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: neoromânesc

Anexele casei General Vasile Zottu (adaos scară, 1924)
case/vile, 2-5 niveluri, 1909, neoromânesc
Batiștei 28A
case/vile, 2-5 niveluri, 1920, neoromânesc
Blocul Dr. Ion Urlățeanu
2-5 niveluri, 1931, art deco
Blocul Inginer L. Lucian (Casa Rappaport)
2-5 niveluri, 13 apartamente, 1931, art deco, risc seismic III
Casa 2 Ion Grefu
case/vile, 2-5 niveluri, 1890, neoromânesc
Arhitect Jean Grefu

Arhitectul Jean Gustav Grefu

Jean Gustav Grefu (Ioan/Jean Grefu), arhitect activ în București în primele decenii ale secolului XX, asociat în principal cu arhitectura neoromânească, dar și cu câteva lucrări/episoade stilistice atipice (eclectic, art deco, mediteraneean). Anul nașterii este 1869, iar anul morții 1936. Naționalitatea este tratată implicit ca română (prin biografie, carieră publică în instituțiile Bucureștiului și naturalizarea familiei în secolul XIX), cu mențiunea originii familiale nordice.

Este prezentat ca descendent al unei familii cu rădăcini nordice (numele inițial fiind indicat ca Gräw/Grâw), stabilită în Țările Române la începutul secolului al XIX-lea. Bunicul, farmacistul Johann (Ion) Grâw, ajunge la București în jurul anului 1810 și este naturalizat ulterior, iar tatăl arhitectului este Gustav Grefu. Jean Gustav Grefu s-a căsătorit cu Mali/Malli Goldenberg și au avut un fiu, Gustav Alexandru Grefu (1907–1975), devenit la rândul lui arhitect. Sunt menționate și adrese personale/ profesionale la anumite date (de exemplu, Bd. Mărășești nr. 53; ulterior Bd. Elisabeta 57A), precum și faptul că a deținut mai multe proprietăți pe str. Plantelor.

A urmat studii de arhitectură la Politehnica din Zürich și la Milano; în 1898 este absolvent (diplomat) la instituția de profil din Milano (în surse apare ca Academia de Arte Frumoase/Școala Politehnică din Milano), cu echivalarea diplomei în România în 1935. În perioada studiilor este menționat ca fiind coleg și prieten cu arhitectul Cristofi Cerchez, relație care va conta în orientarea lui profesională.

În perioada antebelică a lucrat la Primăria Municipiului București, în structuri legate de lucrări publice și controlul construcțiilor. În 1930 este menționată mutarea/transferul într-o structură administrativă a statului (Direcția Lucrări), pe post de arhitect clasa a II-a. În 1935 se înscrie în Corpul Arhitecților, cu legitimația de liberă practică nr. 444, iar în 1936 cere suspendarea din motive de sănătate.

Stil dominant atribuit: neoromânesc, în linie cu căutările epocii de construire a unei expresivități „naționale” în arhitectură. Relația cu Cristofi Cerchez este indicată ca determinantă pentru această orientare (prietenie și colaborare). Există însă și lucrări atribuite/menționate în alte registre: Aleea Alexandru nr. 35 (1930) este tratată ca o excepție stilistică, descrisă ca un limbaj eclectic-mediteraneean cu trimiteri neogotic-venețiene, Blocul Inginer L. Lucian / Casa Rappaport este indicat ca art deco (1931).

Lucrări și proiecte

  • Casa I. Grefu, str. Plantelor nr. 32 (menționată cu etape 1899 și 1910). (vezi nota de mai jos - n.r.)
  • Locuință în zona str. Plantelor / str. Sf. Ștefan - în Arhiva de Arhitectură apar documentări pentru Sf. Ștefan nr. 24 în 1890–1891 și pentru Plantelor nr. 32 în 1899/1910, cu planuri și dosare PMB Tehnic. (vezi nota de mai jos - n.r.)
  • Locuință la colț str. Arcului / str. Armenească. (probabil dispărută)
  • Locuință la colț str. Oțetari / str. Batiștei.
  • Alte locuințe: str. Sf. Ștefan nr. 17; str. Toamnei nr. 78; str. Popa Nan nr. 4.
  • Casa Ion Spirea Condojani, Calea Griviței nr. 282 (1912).
  • Proprietatea Dumitrescu, str. Plantelor nr. 17 (menționată ca adresă de imobil).
  • Proprietatea Dr. I. Urlățeanu, str. C. A. Rosetti nr. 10 / str. Boteanu (1930–1931).
  • Proprietatea Victor Papadopol și Silvia Panaitescu, Aleea Alexandru nr. 35 (1930; indicată ca lucrare „inedită”/atipică).
  • Proprietatea D. Tomasian, Calea Dorobanți nr. 190 (1933).
  • Proprietate, str. Pinard nr. 28 (azi str. Bitolia) (1933).
  • Proprietatea Mihai Tunsoiu, str. Orfeu nr. 5 (1933). (demolată odată cu tot cartierul Uranus)
  • Proprietatea I. și V. Dumitrescu, str. N. Drossu nr. 8 (1933).
  • Proprietatea M. Ștefanian, Calea Dorobanți, lotul 66 (1933).
  • Proprietatea N. Marian, str. Al. Lahovari nr. 9 (1933).
  • Proprietatea Paropol, str. Av. Muntenescu nr. 31 (1933).
  • Proprietatea C. Popescu, str. Sandu Aldea nr. 41 (1933).
  • Proprietatea I. Beliceanu, str. Vaselor nr. 3 (1933).
  • Proprietatea I. V. Ștefănescu, str. Uranus nr. 114 (1933).
  • Proprietatea Alice Donescu, str. Dimineței (1935).
  • Proprietatea V. Ulvineanu, str. Enăchiță Văcărescu nr. 60 (1935). (probabil pe actuala str. Concordiei
  • Proprietatea P. Capriel, str. Răzoarelor nr. 132 (1935).
  • Proprietăți pentru familia Mantea, El. Dumitrescu și A. Eremie, parcelare S.A.R.A.L., lot nr. 7, Șoseaua Kiseleff (1935).
  • Blocul Inginer L. Lucian (Casa Rappaport), 13 apartamente, 1931, art deco (în documentație apare și mențiunea de risc seismic III).
  • Reparații radicale la proprietatea Ștefan Banciu, Splaiul Unirii nr. 13 (1933).
  • Casa Inginer Epaminonda Ciocanelli / Nicolae Zaharescu Karaman: reparații gang casă și construcție garaj (1920).
  • Casa General Vasile Zottu: scară nouă la corpul din str. N. Golescu (1924) și anexă/adaos scară (menționate separat).
  • Este menționat și un monument funerar „Grefu” în Cimitirul Evanghelic (Șos. Giurgiului nr. 4), inclus pe lista monumentelor istorice (cod B-IV-m-B-20086), cu observații despre medalioane atribuite de G. Bezviconi lui Carol Storck.

Pentru cercetare de planuri și documente, „Arhiva de Arhitectură” indică explicit existența unor autorizații/dosare PMB Tehnic pentru casa din str. Sf. Ștefan nr. 24 (1890–1891) și pentru Plantelor nr. 32 (1899, respectiv 1910), inclusiv planșe publicate (secțiuni, plan parter, pivnițe, anexă). Fișa MetaCult indică drept surse primare relevante: Arhivele Naționale (fonduri ale Municipiului București/PMB), arhiva PMB, Monitorul Oficial, Monitorul Comunal, ceea ce confirmă direcțiile de căutare în arhive pentru extinderea listei de lucrări.

Notă: Sunt necesare câteva clarificări despre clădirile din str. Sfântul Ștefan și str. Plantelor atribuite arhitectului Jean Grefu, și despre numerotarea actuală. În Arhiva de Arhitectură (și, apoi, preluate de alte surse) găsim informațiile despre casa/ casele arhitectului: Casa l. Grefu; În 1890 Luisa Grefu solicita autorizația de construcție pentru o casă parter în strada Sf. Ștefan nr. 24. Planurile sunt semnate de arh. Ion Grefu. (...) În 1899 Olga Grefu solicita autorizația pentru construcția unei case în strada Plantelor nr. 32, colț cu str. Zefirului (actuala N. Burghelea). Sunt prezentate, de asemenea, fotografiile a două case, care astăzi figurează la adresele str. Plantelor 28 și 32.

Situația actuală:

  • Casa I. Grefu 2 ar fi putut fi/ era la adresa Sfântul Ștefan 24 la momentul construirii, dacă așa reiese din documentație – cu atât mai mult cu cât urmează imediat după cea cu adresa Sfântul Ștefan 22 - însă în acest moment ea are adresa exclusivă Plantelor 28, cu o singură intrare, pe strada Plantelor. Mai mult, are calcan pe strada Sfântul Ștefan.
  • Casa I. Grefu prezentată în fotografii ca fiind în Plantelor 32 este (astăzi, cel puțin) în Plantelor 30, în realitate. Și aproape sigur aceasta este casa care apare în arhive, de vreme ce clădirea cu adresa actuală Plantelor 32 nu pare defel a fi fost proiectată înainte de 1900 și în stilul lui Jean Grafu.
  • În numerotarea actuală, clădirile din str. Sfântul Ștefan 24, situate dincolo de Parcul Gen. Nicolae Dabija, spre Izvorul Rece, nu par nici ele a avea vreo legătură, cât de mică, cu arhitectul Jean Grefu și cu epoca sa. (n.r. dec. 2025)

Referințe


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index