Nicolae Golescu Nr. 3: Fosta propr. Grecianu / 1876 reparații tencuieli și zidărie exterioare și interioare / Propr. Ecaterina Zottu; 1924 adaos scară la dreapta corpului paralel cu strada, arh. Jean Grefu (Oana Marinache - ARHITUR, De la Poșta Veche la Grădina Ateneului, Asociația și Editura Istoria Artei, 2022) / Au fost anexele casei General Vasile Zottu, cu locuințele pentru servitori și șofer. / C. A. Rosetti (fostă Clemenței) Nr. 7, colț cu str. N. Golescu 1-3: Fosta proprietate Scarlat Rosetti (1802-1872), graf; Propr. Iliescu (ante 1878); Fosta propr. M. Mitilineu (1836-1903), ambasador; Propr. gen. Vasile Zottu (1853-1916); 1909 arh. A. Reisz, antr. C. Ingor; 1913 garaj înspre str. N. Golescu, antr. Josef Piantini; Propr. Ecaterina Zottu; 1924 scară nouă la corpul din str. N. Golescu, arh. Jean Grefu (Oana Marinache - ARHITUR, Strada Clemenței – C. A. Rosetti, Asociația și Editura Istoria Artei, 2022)
*
La intersecția străzii C.A. Rosetti nr. 7 cu strada N. Golescu 1-3 se află Casa Generalului Vasile Zottu, una dintre cele mai valoroase clădiri bucureștene din perioada antebelică. Valoarea ei este excepțională atât prin poziție, cât și prin componenta arhitecturală și memorială.
Istoria terenului coboară până la mijlocul secolului al XIX-lea, acesta fiind inițial în posesia grafului Scarlat Rosetti (1802-1872), înnobilat de Curtea Imperială austriacă, călător care a ajuns până în Asia, mare proprietar de terenuri şi donator al Ateneului Român, căruia îi lăsa şi o substanţială bibliotecă de 6000 de volume. După încetarea sa din viață, proprietatea a aparținut mai multor generații din familia Mitilineu, aici existând cel puțin o casă anterioară celei prezente astăzi.
Proiectul reședinței General Vasile Zottu este semnat de arhitectul Ministerului de Război, August Reisz, iar antreprenor a fost arhitectul Carol Ingor. Puternic influențat de stilul neoromânesc oriental promovat de Ion N. Socolescu la extinderea casei Butculescu-Angelescu din imediata apropiere, Reisz apelează la bovindouri, cupole, arcuri în acoladă, funia triplă răsucită dar și la multe elemente vegetale și simboluri militare, pentru a ilustra bogăția și statutul profesional al proprietarului. Este vorba de o interpretare a stilului neoromânesc, care prinsese avânt după Expoziția Generală Română din 1906 și care își găsește o formă originală în acest caz. Antreprenorul italian Josef Piantini va extinde casa principală în 1913, adăugându-i în partea dreaptă (pe strada N. Golescu) corpul garajului și locuința șoferului. Clădirea a mai suferit intervenții și în 1923-1924, acestea fiind consemnate tot în zona corpurilor de pe str. N. Golescu nr. 1.
Istoria acestei case s-ar fi putut încheia în 1939, când Ana gen. Zottu comanda arhitectului Sady Herivan un imobil bloc de 7 etaje și mansardă, proiect rămas nerealizat în contextul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. În prezent aici funcționează cabinetul de notar public al doamnei Gabriela Georgescu, căreia îi mulțumim pentru permisiunea de vizitare si fotografiere. (extras din Reședința Zottu, de Asociația și Editura Istoria Artei)
Referințe:
Mai 2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.