Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Emil Nădejde (ϯ)
(n. 1900 - d. ?)


Specializare: proiectare |
Stil dominant: art deco

Blocul General D. Popescu și Familia Varioni (mansardă pentru servitori, 1943)
2-5 niveluri, 1934, art deco
Judecătoria de Ocol VIII
publice și administrative, 2-5 niveluri, 1936, art deco
Palatul Ministerului de Interne
publice și administrative, 6-12 niveluri, 1945, neoclasic
Puțul cu Plopi 4
case/vile, 2-5 niveluri, 1935, mediteraneean
Știrbei Vodă 117
case/vile, 2-5 niveluri, 1932, modernist interbelic
Arhitect Emil Nadejde

Arhitectul Emil Nădejde

Emil (Vasile) Nădejde a fost arhitect activ în perioada interbelică și în anii 1940, autor de clădiri publice și de un număr mare de lucrări rezidențiale și imobile de raport în București, cu o orientare modernistă (inclusiv Art Deco) și cu incursiuni în registrul mediteraneean (Spanish Colonial Revival). S-a născut la București la 4 septembrie 1900. Eeste menționat ca fiu al lui Nicolae C. Nădejde și al Corneliei (născută Lascăr). A absolvit Școala Superioară de Arhitectură / Academia de Arhitectură din București în 1926. S-a înscris în Corpul Arhitecților din România în septembrie 1933. În evidențele Arhiva de arhitectură apar și date despre domiciliu și sedii profesionale (Șos. Kiseleff – str. Viișoarei nr. 1; sediu în str. C. Negri nr. 37 / str. Elefterescu nr. 2). În 1936 (în perioada în care avea funcție de conducere tehnică în Primăria Sectorului IV Verde), a publicat o lucrare dedicată realizărilor Primăriei pe anii 1926–1936, în care apar și lucrări realizate împreună cu arh. Emil Cușcenco.

Profil arhitectural și stilistic

Este unul dintre cazurile bine documentate de arhitect care a îmbinat statutul de arhitect-funcționar public cu cel de liber profesionist, cu o perioadă îndelungată în care a fost Director și Secretar General al serviciilor tehnice ale Primăriei Sectorului IV Verde. În sursele consultate, Emil Nădejde este descris ca arhitect de orientare modernistă, cu afinitate pentru un Art Deco „decorat”, mai puțin sever, și cu interes pentru registrul mediteraneean, inclusiv în proiecte rezidențiale ale anilor 1930–1940. Mădălin Ghigeanu explicit mai multe lucrări de factură mediteraneeană, printre care locuința personală din str. Heleșteului nr. 3, imobilul de raport din str. Puțul cu Plopi nr. 4 și imobilul Arturia & Emil Nădejde & Maria Corradino în Parcelarea Jianu, iar pentru locuința personală este precizat registrul Spanish Colonial Revival, cu elemente decorative gotic-hispanice.

Lucrări documentate

Clădiri publice și administrative

  • Judecătorie / Judecătoria Ocol VIII, Str. Știrbei Vodă nr. 115, București (1934 / 1936), împreună cu Eugen/Emil Cușcenco.
  • Palatul Ministerului de Interne, București (1943) – realizat „cu Emil Cușcenco”, într-o arhitectură de factură clasică (menționat ca lucrare majoră și colaborare).
  • Mențiune la concursul „Sistematizarea Pieței Palatului Regal”, București (1943), împreună cu Gh. Negoescu.
  • Proiect concurs „Amenajării Pieței Gării de Nord”, București (1936), împreună cu Emil Cușcenco.
  • Școală civică, Bd. Basarab, București (1936), împreună cu Emil Cușcenco.
  • Școală primară și grădiniță, Str. Tabla Buții, București (1936), împreună cu Emil Cușcenco.
  • Casă comunală de adăpost pentru bătrâni, București (1936), împreună cu Emil Cușcenco (proiect).

Reședințe și vile particulare

  • Casa Gr. Iunian, Str. Paris, București (1928).
  • Locuință, Str. Știrbei Vodă nr. 117, București (1932 / 1938).
  • Imobil propriu (investiție personală), Str. Dr. Staicovici nr. 38, colț cu Str. Costache Negri, București (1938 / 1936).
  • Locuința Rădulescu, Str. Herăstrău, București (1939).
  • Locuința personală Emil Nădejde, Str. Heleșteului nr. 3, București (1939 / 1941) – mediteraneean, Spanish Colonial Revival.
  • Imobil propriu Arturia și Emil Nădejde & Maria Corradino, Parcelarea Jianu, str. M, lot 6–7 (1939) (proiect inedit, menționat și ca lucrare mediteraneeană - azi dispărut).
  • Locuință Murguleț, Str. Sandu Aldea, București (1942).
  • Locuință, Str. Rozelor nr. 5 (azi Str. Washington), București (1948). (Există o ambiguitate legată de blocul din Str. Washington 5: În listele oficiale AMCCRS cu clădirile cu risc seismic este menționat cu "Strada WASHINGTON 5, an 1939, S+P+2E, risc seismic U2". Dar Mădălin Ghigeanu îl menționează în fișa arhitectului Emil Nădejde ca „Locuință, Str. Rozelor nr. 5 (azi Str. Washington), București (1948).” (n.r. dec. 2025)
  • Locuință, Bd. Primăverii, București (1948).

Imobile de raport și blocuri de locuințe

  • Blocul Algiu (Scala), Bd. Gh. Magheru / intersecție cu Str. C.A. Rosetti, București (1936–1937 / 1937), prăbușit la cutremurul din 1977.
  • Imobilul Brand(t), Aleea Carmen Silva (actuala Șipotul Fântânilor 9), București (1936). (Oana Marinache, în Arhitur – Strada Brezoianu și zona Grădinii Cișmigiului, Asociația și Editura Istoria Artei, 2024, susține că planurile lui Emil Nădejde au fost respinse, și redepuse de State Baloșin - n.r. dec. 2025)
  • Imobil locuințe, Str. Puțul cu Plopi nr. 4, București (1936) / Imobil de raport S+P+2E+3R (1935–1936).
  • Blocul General D. Popescu și Familia Varioni, Str. Ion Brezoianu nr. 57, București (intervenție: mansardă pentru servitori, 1943; autorii principali ai clădirii sunt indicați separat în fișa clădirii).

Referințe

  • Emil Nădejde | Arhiva de arhitectura (Arhiva de arhitectură)
  • Emil Nădejde (postare arhivadearhitectura.blogspot.com) (Arhiva de arhitectură)
  • Interior Ministry Palace (Wikipedia)
  • [Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Editura Vremea, București, 2022] (volum tipărit)
  • [Dicționar, Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014] (volum tipărit)
  • [Oana Marinache, Arhitur – Strada Brezoianu și zona Grădinii Cișmigiului, Asociația și Editura Istoria Artei, 2024] (volum tipărit)

Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index