Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane ca rețea
Arhitectură:

Cezar Lăzărescu (ϯ)
(n. 1923 - d. 1986)


Specializare: proiectare, urbanism |
Stil dominant: modernist socialist

Ambasada Chinei / Republicii Populare Chineze
birouri, 2-5 niveluri, 1981, modernist socialist
Lacul Morii (planurile de urbanism)
lacuri, 1985
Piața Unirii (fostă Bibescu Vodă) (sistematizare 1980-90)
străzi, piețe, tramă stradală, 1980
Sala Omnia
culturale, 2-5 niveluri, 1967, modernist socialist
Teatrul Național București (remodelare 1980)
culturale, 2-5 niveluri, 2012, modernist socialist
Cezar Lazarescu

Arhitectul CEZAR LĂZĂRESCU (1923-1986)

Cezar Lăzărescu (3 octombrie 1923 – 27 noiembrie 1986) a fost arhitect și urbanist român, născut și decedat la București. Absolvent al Institutului de Arhitectură din București (1948), doctor în arhitectură (1969). Rector al Institutului/Universității de Arhitectură „Ion Mincu” (început în 1970, două mandate consecutive) și președinte al Uniunii Arhitecților (din 1971). A coordonat proiecte majore de urbanism și arhitectură în România (litoralul Mării Negre, infrastructuri și clădiri publice), precum și lucrări în străinătate (Parlamentul Republicii Sudan, Khartoum). A primit Ordinul Steaua Republicii Socialiste România, clasa a II-a (1971). Provinine dintr-o familie cu tată militar (decedat pe front în 1942) și mamă cu preocupări artistice. Căsătorit cu Ileana Lăzărescu; au un copil. A urmat Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, a avut înclinații pentru desen și pictură încă din liceu, cu expoziții timpurii.

Formare și carieră

Studii la Institutul de Arhitectură din București (diplomă 1948). Debut profesional imediat după studii, cu lucrări de locuințe și dotări pentru mari întreprinderi în Hunedoara, Craiova, Medgidia și Baia Mare (1949–1952). În anii 1955–1960 a condus studiile de sistematizare pentru localitățile de pe litoralul Mării Negre, concomitent cu proiectarea de hoteluri și ansambluri turistice la Eforie și Mamaia. După 1965 semnează sau coordonează proiecte reprezentative la București (aeroport, sală de conferințe Omnia, intervenții asupra Teatrului Național) și în străinătate (Khartoum). Rector al Institutului/UAUIM (din 1970, două mandate), președinte al Uniunii Arhitecților din R.S. România (din 1971). A coordonat colective de proiectare de anvergură (institute de proiectare, proiecte naționale strategice).

Publicații, volume și articole selectate

  • Cartea arhitectului, vol. 1, Editura Tehnică, București (coautorat).
  • Urbanismul: concepție și realizare. Reglementări și principii, Editura Tehnică, 1956.
  • Betonul aparent (Raw concrete), Editura Tehnică, 1969.
  • Clădiri de hoteluri, Editura Tehnică, 1971.
  • Construcții pentru turismul modern în România, Editura Meridiane, 1972.
  • Arhitectura românească în imagini, Editura Meridiane, 1973.
  • Arhitectura contemporană în România, Editura Meridiane, 1973.
  • Urbanistica în România (City planning in Romania), Editura Tehnică, 1977.
  • Arhitectura și viața orașelor, Editura Tehnică, 1986.

Lucrări (selecție)

Arhitectură modernă cu utilizare frecventă a betonului aparent și a soluțiilor raționale pentru fluxuri (aeroport, săli de conferințe, complexe hoteliere). Accent pe planificare teritorială (litoral), pe proiecte integrate (turism-infrastructură) și pe coordonarea de echipe mari. Intervențiile asupra fațadelor TNB ilustrează tendința anilor ’80 de „îmbrăcare” a volumelor moderniste în mantii masive, ulterior îndepărtate la refacerea post-2012.

Clădiri publice și administrative / culturale (București)

  • Sala „Omnia” (anexa de conferințe a sediului C.C. al P.C.R.), str. Cristian Popișteanu 3, 1967; ulterior sediu al Senatului și al Operetei; astăzi proiect CNDB.
  • Teatrul Național București – remodelare fațade și transformări după incendiu (anii 1983–1984; intervenție de amplificare și „mascare” a volumelor inițiale), ulterior demontate la refacerea din 2012–2014.
  • Sediu modernizat/amenajări pentru Ministerul de Interne, București (1956; lucrări de clădiri și anexe).
  • Clădirea principală a Clubului Sportiv Dinamo (1954).
  • Sediul Consiliului de Stat (amenajări/dezvoltări), București (1951).
  • Sediul Uniunii Compozitorilor – remodelare/extindere, București (1951).
  • Aeroportul Internațional București – Otopeni (Henri Coandă), corpuri terminale inițiale; concurs câștigat 1968; realizare 1968–1972; coordonator de proiect. Localitate: Otopeni (Ilfov).

Clădiri diplomatice și lucrări în străinătate

  • Parlamentul Republicii Sudan (National Assembly), Khartoum/Omdurman; proiect realizat prin Institutul de Proiectare „Carpați”; arhitect coordonator.
  • (Atribuit în unele surse) sală de recepții pentru Ambasada Franței, București (în cadrul ansamblului de pe Biserica Amzei) – mențiune în repertorii biografice.

Turism și litoralul Mării Negre

  • Ansambluri turistice Eforie Sud și Eforie Nord: complex de bază balneară și restaurante (1957 și urm.), intervenții în ritm accelerat pentru sezonul estival. Localitate: Eforie, jud. Constanța.
  • Mamaia – dezvoltări hoteliere și de urbanism (1958–1961; coordonare și proiectare în echipe: Lucian Popovici, Ludovic Staadecker ș.a.). Localitate: Constanța.
  • Coordonarea studiilor de sistematizare pentru localitățile de pe litoral (1955–1960): program complex de urbanism și turism.

Educație, sănătate, sport

  • Liceu tehnic (24 săli de clasă și ateliere), Hunedoara (1950).
  • Clădiri pentru armată, Dobrogea (1955).
  • Bază de tratament balnear, Eforie Sud (1957).
  • (Menționat în surse) Palatul Sporturilor / săli polivalente – proiecte în București în perioada anilor 1960–1970 (formulări variabile în repertorii).

Locuințe, imobile de raport, cartiere muncitorești

  • Ansamblu de locuințe pentru muncitori, Hunedoara (1949; locuințe pentru celibatari și pavilioane administrative).
  • Blocuri de locuințe pentru Electroputere, Craiova (1951; 4 blocuri).
  • Blocuri de locuințe în Medgidia (1951 – 86 apartamente; 1952 – 140 apartamente).
  • Ansambluri de locuințe muncitorești, Baia Mare (1952).

Cronologie profesională sintetică

  • 1923: născut la București.
  • 1948: absolvă Institutul de Arhitectură.
  • 1949–1956: proiecte pentru industrie și locuințe (Hunedoara, Craiova, Medgidia, Baia Mare); intervenții administrative în București.
  • 1955–1961: coordonează studiile pentru sistematizarea litoralului și proiectează ansambluri turistice (Eforie; apoi Mamaia).
  • 1967: proiectează Sala „Omnia”.
  • 1968–1972: Aeroportul Otopeni – proiect și realizare.
  • 1970: devine rector UAUIM (două mandate). 1971: președinte U.A.R.; distins cu Ordinul Steaua R.S.R., clasa a II-a.
  • 1983–1984: coordonează remodelarea fațadelor TNB.
  • 1986: decedează la București.

Lucrări suplimentare menționate în repertorii (date/atriburi consemnate diferit în surse)

  • Amenajări pentru Ambasada Franței, București (sală de recepții).
  • Proiecte de reprezentare în străinătate: Parlamentul Sudanului (Khartoum).
  • Diverse lucrări pentru Ministere, cluburi sportive, baze balneare, cămine și ansambluri de locuințe în orașe mari și în stațiuni.

Note privind sursele și variațiile de atribuire

Pentru o parte dintre lucrări, literatura și resursele online consemnează diferențe de an, autorat (coordonator vs. proiectant), etapă sau adresă exactă. Am păstrat formulări prudente acolo unde divergențele sunt semnificative și am indicat perioada/rolul (de ex., „coordonator”, „remodelare fațade”) când este cazul. (Exemplu: TNB – proiect inițial Horia Maicu/Romeo Belea; intervenția din anii ’80 sub coordonarea lui Cezar Lăzărescu.)

Referințe:

 


Cât de utilă este această informație? Vă rugăm să votați apăsând pe o steluță...
Property Index