Blocul ascuns după o faţadă falsă în Capitală: Imobilul 29C, de pe strada Ion Câmpineanu, are două faţade: una l-a ascuns de ochii comuniştilor demolatori, alta face parte din construcţia propriu-zisă. Realizare urbanistică de domeniul fantasticului a rămas până în zilele noastre, însă puţini bucureşteni ştiu că dincolo de prima intrare se află un alt bloc (Ion Câmpineanu 29C/ Poiana Narciselor 18 - n.r.). Arhitecţii lui Ceuşescu (ai lui Gheorghiu Dej, mai precis spus, pentru că Ceaușescu a condus România începând cu 1965 – n.r.) au mutat aliniamentul străzii, în 1964, şi au construit edificii noi, de tip stalinist. Pentru că acest bloc construit după al doilea război mondial avea o arhitectură deosebită, de tip interbelică, comuniştii l-au salvat de la demolare pitindu-l practic cu ajutorul unei măşti false de bloc, „pe gustul" tovarăşului. De altfel, acest bloc este în mare parte plin de suprize. În interior se regăseşte rafinamentul anilor în care a fost construită clădirea, anii 30. Intrarea în bloc are şi ea două componente: cea din stanga nu foloseşte la nimic, are lacăte pe uşă şi este doar de formă, iar cea din dreapta este funcţională. (Adevărul)
*
La momentul construcției, în 1930, apărea ca imobil de raport pe strada Ion Câmpineanu, arhitect Statie Ciortan.
Referințe:
- Blocul ascuns după o faţadă falsă în Capitală
- Lucrarea „București 500”: Bloc pe str. Poiana Narciselor nr. 12
- Statie Ciortan - IDentitate
- Din portofoliul arhitectului Statie Ciortan
- Statie Ciortan - Arhiva de Arhitectură
- CIORTAN, Statie - META
- Arhitectul Statie Ciortan a proiectat... (Cartierul Uranus)
- Vila Mariana, proiectată de Statie Ciortan
August 2018:
Statie Ciortan s-a născut în 1876 în comuna Roșiuța, pe atunci în județul Mehedinți . La Școala de arhitectură din București (absolvită în 1904) i-a avut profesori de arhitectură pe Ion Mincu și Ermil Pangratti, cărora le datorează orientarea înspre stilul neoromânesc.
A fost arhitect-șef și director al secției tehnice a Ministerului de Finanțe, postură din care realizează un întreg program al percepțiilor fiscal atât în București cât și în țară, lăsându-i-se libertatea de a le proiecta în stil neoromânesc.
Activitatea sa profesională se completează cu cea de profesor la Școala Superioară de Arhitectură. În perioada 1929-1932 a condus Societatea Arhitecților din România. Reprezentative în spațiul public rămân și astăzi clădirile Vamei Poștelor, Monitorului Oficial/Arhivele Naționale ale României din București și Antrepozitele din Botoșani.
Printre exemplele prezentate, observăm și mai multe case cu prăvălii, îndeosebi proprietăți ale unor farmaciști. În zona Filaret/Cuțitu de Argint a realizat mai multe imobile de apartamente pentru funcționarii Ministerului de Finanțe (finalizate în 1929) și a reconfigurat spațiul public pentru folosul comunității (parc, loc de joacă pentru copii, cotețe pentru păsări, amenajări peisagistice).
A contribuit substanțial la ridicarea bisericii monumentale din localitatea natală, Roșiuța, județul Gorj de astăzi. Din păcate, multe dintre clădirile proiectate de el au fost demolate în perioada comunistă, programul architectural al percepțiilor fiscale/administrațiilor financiare fiind cel mai bine reprezentat în prezent. Se mai păstrează vile proiectate de el în Turnu Severin, Târgu Jiu și Balotești.
Este unul dintre puținii arhitecți care își prezintă activitatea într-un album, realizat cu puțin timp înainte de trecerea în neființă, evidențiind și numele colaboratorilor săi de atelier: Ion Enescu, Florea Stănculescu, State Baloșin, Constantin Nănescu și Ștefan Paternelli. Antreprenorul care a realizat marea majoritate a proiectelor lui Ciortan a fost italianul Fabbro Geniale.
A fost căsătorit cu Caterina Ganciu, cu care a avut trei copii, pe Maria, Emil-Ionel, Georgeta-Filofteia. A decedat la 28 decembrie 1940 în locuinţa sa din str. Schitul Maicilor nr.7. La moartea sa se realizează un inventar cu proprietățile deținute: casă cu prăvălii în str. Câmpineanu nr.31, casă cu prăvălii în str. Cazărmii nr.33, casă cu prăvălii în str. Gutenberg nr.11; vilă de vacanță la Sinaia, în str. Brătianu nr.16, garaj în str. Brătianu nr.3, vila Nelu din Eforie, teren viran de 700 m.p. (lot nr.108) în parcelarea Chiajna-Străuleşti. (Arhitectura neoromânească)
---
ChatGPT despre stilul arhitectural al clădirii din strada Poiana Narciselor 16:
The building located at Poiana Narciselor 16 in Bucharest is a fascinating example of early 20th-century urban residential architecture. This structure embodies elements of the Art Nouveau style, which was popular in Europe from the late 19th century until World War I. Art Nouveau, known for its organic forms, intricate details, and emphasis on craftsmanship, provides a stark contrast to the more restrained and functionalist approaches that followed in subsequent architectural movements. The building’s detailed balconies, decorative reliefs, and flowing forms make it a significant piece of architectural heritage in Bucharest.
Introduction to Art Nouveau Architecture
Art Nouveau, or "New Art," emerged in the late 19th century as a reaction against the academic art, eclecticism, and historicism of 19th-century architecture. It sought to create a new aesthetic, inspired by natural forms and structures, particularly the curved lines of plants and flowers. Art Nouveau is characterized by its use of long, sinuous, organic lines, and was often applied to architecture, interior design, jewelry, and glass design. The style is also known for its elaborate ironwork, mosaics, and stained glass.
Architectural Details of Poiana Narciselor 16
1. Facade and Overall Design
The facade of the building at Poiana Narciselor 16 is a testament to the Art Nouveau style's emphasis on intricate detailing and organic forms. The overall design of the facade is vertical, drawing the eye upward to the intricately decorated upper levels. The building is divided into distinct vertical sections, each adorned with unique decorative elements that create a cohesive yet varied visual experience.
2. Balconies and Ironwork
One of the most striking features of this building is its balconies, which are framed by elaborate iron railings. These railings are designed with flowing, organic patterns typical of Art Nouveau, incorporating floral and plant-like motifs. The ironwork is not only decorative but also serves as a functional element, providing safety and support. Each balcony is slightly recessed, creating a sense of depth and texture on the facade.
3. Arched Windows and Doorways
The windows and doorways of the building feature characteristic Art Nouveau arches, which add to the building’s organic and flowing aesthetic. These arched forms are often embellished with decorative reliefs and moldings, emphasizing the entrance and window frames. The use of curved lines in these elements enhances the overall sense of fluidity and movement in the design.
4. Decorative Reliefs and Moldings
The facade is adorned with a variety of decorative reliefs and moldings that highlight the Art Nouveau emphasis on craftsmanship. These reliefs often depict natural forms such as leaves, vines, and flowers, which are intricately carved into the building’s surface. The moldings are strategically placed to accentuate architectural features such as windows, doors, and balconies, adding to the overall ornamental quality of the building.
5. Material and Texture
The building is constructed using traditional masonry techniques, with a facade finished in smooth stucco. The texture of the stucco is occasionally interrupted by decorative elements and reliefs, creating a contrast between the smooth surface and the intricate details. The use of natural materials such as stone and iron aligns with the Art Nouveau focus on craftsmanship and quality.
6. Roofline and Cornice
The roofline of the building is relatively simple, with a slight overhang that provides protection from the elements. The cornice is modestly decorated, with subtle moldings that complement the more elaborate details of the facade. This understated roofline helps to balance the richly adorned lower levels of the building, ensuring that the overall design is not overly ornate.
Historical and Cultural Context
The building at Poiana Narciselor 16 was constructed during a period when Bucharest was undergoing significant urban development. The early 20th century saw the city embracing modernity while still valuing traditional craftsmanship and artistic expression. Art Nouveau, with its focus on beauty and detail, was an ideal style for expressing the aspirations and elegance of this era.
The Role of Urban Development in Bucharest
During the early 20th century, Bucharest experienced rapid growth and modernization. The city’s architecture began to reflect the influences of Western Europe, particularly France and Belgium, where Art Nouveau was especially prominent. Buildings like the one at Poiana Narciselor 16 illustrate how local architects and builders adapted these international styles to create unique structures that contributed to the city’s rich architectural tapestry.
Conclusion
The building at Poiana Narciselor 16 is a notable example of Art Nouveau architecture in Bucharest. Its intricate details, organic forms, and emphasis on craftsmanship reflect the principles of this unique style. This building not only serves as a residence but also as a piece of architectural history, showcasing the artistic innovation and cultural aspirations of early 20th-century Bucharest.
In conclusion, the building at Poiana Narciselor 16 stands as a testament to the enduring appeal and artistic value of Art Nouveau design. Its decorative elements, functional ironwork, and organic forms make it a valuable part of Bucharest’s architectural heritage. Whether appreciated for its aesthetic qualities or its historical significance, this building remains a proud example of the city’s rich architectural legacy, embodying the elegance and creativity of the Art Nouveau movement.
