Fosta adresă era Str. Pictor Mirea 21, conform Revista Arhitectura 1938 (vezi foto). De remarcat că acolo e indicat „Arh. Ivașcu-Cluj”, ceea ce aproape sigur e o greșeală. De asemenea, e ciudat că în fotografia cu pagina din Revista Arhitectura din 1938, cineva a tăiat cu creionul textul „Casa C. Cantoniari, Str. Pictor Mirea 21, București”. Însă nu a tăiat și „Arh. Ivașcu-Cluj”. Când, de fapt, ar fi trebuit să fie invers...
Un cititor ne-a semnalat: „Casa D. Cantuniar, arh. Henrieta Delavrancea-Gibory (1936-1937)”. De asemenea, în fișa de prezentare DELAVRANCEA-GIBORY, Henrieta (Henriette) a arhitectei, de pe site-ul Centrul Cultural META, referința e clară: „1936 - Casa Cantuniari, Strada pictor G. D. Mirea 18, București;” Însă confirmarea definitivă vine de la arhitectul Mădălin Ghigeanu, cel mai cunoscut specialist al nostru în Arhitectura Mediteraneeană, care a publicat și planurile arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory:
Vila Cantuniari, str. Pictor G. D. Mirea 18, București, 1936: Arhitecta Henrieta Delavrancea-Gibory găsește cu cale să se integreze printr-un proiect cu aluzii subtile la stilul Mediteraneean, dar păstrându-și identitatea artistică personală. Vila Cantuniari are ținuta și conceptul vilelor sale din Balcic, dar transpusă într-un context bucureștean prin câteva intervenții stilistice. Compunerea zonei de intrare din dreapta, prin 2 arcade în plin cintru, dispuse în unghi drept, susținute de o coloană de tip compozit, este suficientă pentru a-i conferi imobilului aerul Mediteraneean. De asemenea, tratarea elaborată a traforurilor din fier forjat susține ținuta Mediteraneeană. Bovindoul în consolă și tratarea detaliilor intradosurilor și a cornișei fațadei cu grinzi de lemn le regăsim la proiectul sau de la Pavilionul Grănicerilor din Balcic, și susțin conceptul stilistic al vilelor realizate anterior de ea. (Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Editura Vremea, București, 2022, pgg. 213)
*
Casa C Cantoniari din strada Pictor Mirea 18 (fostă Pictor Mirea 21), arhitect Ivașcu-Cluj, prezintă un amestec de elemente arhitecturale care ar putea fi caracterizate ca stil mediteraneean sau renaștere spaniolă: acoperiș cu înclinare joasă, uși arcuite, lucarne din fier forjat... (comentariu Internet)
Referințe:
- Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Editura Vremea, București, 2022, pag. 213
- DELAVRANCEA-GIBORY, Henrieta (Henriette) (comentariu critic META)
- Henrieta Delavrancea: Nu se mai caută demnitate şi nobleţe în profesiune (interviu)
- Henrieta Gibory, fiica scriitorului Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România
- Henrieta Delavrancea (Wikipedia)
- Henrieta Delavrancea-Gibory (Enciclopedia României)
- Arh. Henrieta Delavrancea-Gibory (Bucureștiul meu drag)
- Henrieta Delavrancea (Arhiva de Arhitectură)
- Cine a fost Henrieta Gibory? Fiica scriitorului Barbu Delavrancea...
- Henrieta Delavrancea-Gibory (Turnul Sfatului)
- Henrieta Delavrancea-Gibory. Ipostaze
- Modernism în Romania 3 - Casa Cantuniari (Henrieta Delavrancea) (video)
August 2023:
ChatGPT despre stilul arhitectural al Casei C Cantoniari din strada Pictor Mirea 18 (fostă Pictor Mirea 21), arhitect Ivașcu-Cluj: Clădirea prezintă un amestec de elemente arhitecturale care ar putea fi caracterizate ca stil mediteranean sau renaștere spaniolă. Iată câteva dintre elementele cheie care sprijină această identificare:
- Acoperiș cu înclinare joasă: Acoperișul pare a fi înclinat, cu o pantă moderată, ceea ce este o caracteristică a stilului mediteranean. Țigla roșie a acoperișului indică în special influența spaniolă, care este un element comun în arhitectura renașterii spaniole.
- Pereți stuc: pereții sunt finisați cu ceea ce arată ca stuc, o tencuială fină folosită ca acoperire pentru pereți și tavane, care este tipică atât pentru stilul mediteranean, cât și pentru stilul Revival Spaniol.
- Uși arcuite: intrarea arcuită este o caracteristică caracteristică a arhitecturii renașterii spaniole, reluând stilurile arhitecturale istorice mediteraneene.
- Lucrare din fier forjat: Detaliile de pe ferestre și, eventual, de pe alte elemente ale clădirii includ probabil fier forjat, care este adesea folosit pentru grilajele decorative la ferestre, balcoane și balustrade în stilul spaniol și mediteranean.
- Grinzi de lemn: Grinzile de lemn proeminente sub streașină, cunoscute sub numele de corbele, sunt o caracteristică des întâlnită în clădirile renașterii spaniole. Ele nu servesc doar unui scop structural, ci și contribuie la estetică prin evidențierea liniei acoperișului.
- Terase/Balcon: Prezența unui balcon sau a unei terase la etajul superior este, de asemenea, în concordanță cu stilul, oferind adesea un spațiu exterior care se integrează cu arhitectura clădirii.
Detalii ornamentale: Deși sunt minime, detaliile din jurul streașinii și ale grilajelor ferestrelor contribuie la estetica generală care rezonează cu căldura și farmecul rustic al arhitecturii cu influență mediteraneană.
Arhitecturile renașterii mediteraneene și spaniole au fost populare în Statele Unite și în alte țări de la începutul până la mijlocul secolului al XX-lea, iar influența lor este adesea observată în clădirile rezidențiale și comerciale la scară mai mică. Aceste stiluri se inspiră dintr-un amestec de elemente arhitecturale coloniale spaniole, baroc spaniol și maure, rezultând structuri calde, primitoare și pitorești.
