Piața Rosetti
Piața situată la intersecția a șase artere din Sectorul 2 al Bucureștiului — Bulevardul Carol I, Bulevardul Hristo Botev, precum și străzile Tudor Arghezi, Vasile Lascăr, Dianei și Radu Cristian, la circa 250 de metri de Piața Universității — a fost amenajată în 1888, în cadrul lucrărilor de modernizare a Capitalei conduse de primarul Pache Protopopescu, sub numele de Piața Octogonală. În anul 1903 a fost redenumită Piața C.A. Rosetti, în cinstea lui Constantin A. Rosetti (1816-1885), fost primar al Capitalei, publicist și revoluționar de la 1848. Tot atunci, la 20 aprilie 1903, a fost inaugurată în mijlocul pieței statuia de bronz a lui Rosetti, turnată în 1902 la Școala de Arte și Meserii din București după modelul sculptorului Wladimir Hegel: acesta îl înfățișează pe fostul om de stat așezat într-un fotoliu, într-o atitudine meditativă, cu inscripția "C. A. Rosetti. 1816-1885. Luminează-te și vei fi. Voiește și vei avea." pe placa soclului, flancată de două basoreliefuri care amintesc momentele de la 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor) și 9 mai 1877 (Proclamarea Independenței). În vecinătatea pieței se află clădirea Astra, monument istoric ridicat la intersecția Bulevardului Carol I cu Bulevardul Hristo Botev.
*
Piața Rosetti, cunoscută și sub numele de Piața C.A. Rosetti, se află în sectorul 2 al municipiului București, aproape de punctul de joncțiune dintre Bulevardul I.C. Brătianu și Bulevardul Carol I, în punctul de începere a Bulevardului Hristo Botev. Piața este situată la aproximativ 250 de metri de Piața Universității, într-o zonă centrală a orașului, la limita dintre centrul istoric și cartierele rezidențiale din jurul străzii Vasile Lascăr. Denumirea actuală a pieței a fost dată în onoarea lui Constantin A. Rosetti (1816-1885), om politic, ziarist și revoluționar pașoptist, de două ori primar al Bucureștiului. Numele său a fost păstrat și pentru strada alăturată, Maria Rosetti, denumită după soția sa, Maria (Mary) Rosetti, născută Grant.
Originea pieței și modernizarea urbană
Piața a fost amenajată în anul 1888, în cadrul unui amplu program de modernizare a Capitalei, derulat sub primăria lui Pache Protopopescu. Programul urmărea sistematizarea principalelor artere ale orașului și crearea unor noi puncte de convergență urbană, printre care s-au numărat și piețele formate la intersecția marilor bulevarde nou trasate. Prin poziția sa, la capătul dinspre nord al Bulevardului I.C. Brătianu, Piața Rosetti a devenit unul dintre nodurile rutiere importante ale zonei centrale a Bucureștiului. Bulevardul Hristo Botev, care mărginește piața pe una dintre laturi, s-a numit până în anul 1948 Bulevardul Domniței. Noua denumire a fost dată în memoria revoluționarilor bulgari care au locuit în această zonă a orașului, printre care s-a numărat însuși Hristo Botev. Schimbarea denumirii reflectă transformările succesive ale toponimiei bucureștene din jurul pieței, în paralel cu evoluția ei urbanistică.
Piața Rosetti în perioada interbelică
În perioada interbelică, piața a cunoscut o dezvoltare arhitecturală semnificativă, marcată de ridicarea unor imobile reprezentative pentru arhitectura bucureșteană a epocii. O fotografie datată din anul 1939 arată aspectul pieței și al Bulevardului Carol I în acei ani, surprinzând un ansamblu urban caracteristic centrului Bucureștiului interbelic, cu clădiri de locuit și de birouri ridicate în jurul intersecției. Tot în această perioadă a fost consolidată identitatea comemorativă a locului: statuia din bronz a lui C.A. Rosetti, turnată în anul 1902 la Școala de Arte și Meserii din București, după planurile sculptorului Wladimir Hegel, a fost inaugurată în piață în anul 1903, devenind reperul central al spațiului public.
Piața Rosetti în a doua jumătate a secolului XX și astăzi
După 1948, o parte dintre clădirile din jurul pieței și-au schimbat destinația, fiind preluate de instituții și întreprinderi de stat. Imobilul ridicat la colțul Bulevardului Carol I cu Bulevardul Hristo Botev a găzduit, în anii 1970-1990, sediul unei întreprinderi de comerț exterior, iar alte clădiri din zonă au fost folosite pentru sedii administrative sau instituții tehnice. În deceniile următoare, zona a păstrat funcția de nod important de circulație pentru centrul Bucureștiului, tranzitat de linii de transport public de suprafață. Unele dintre clădirile istorice din jurul pieței au fost restaurate, cea mai amplă renovare fiind consemnată în perioada 2015-2016, pentru imobilul de la Bulevardul Hristo Botev nr. 1.
Clădiri și monumentul din jurul pieței
La colțul dintre Bulevardul Carol I și Bulevardul Hristo Botev se află imobilul cunoscut sub numele de Astra Română, construit în anul 1925, după planurile arhitectului Paul Smărăndescu. În apropiere, la Bulevardul Hristo Botev nr. 1, se ridică Casa Imobilelor Ieftine, realizată după planurile arhitectei Virginia Andreescu-Haret, pe un teren cedat în acest scop Societății Imobilelor Ieftine. În centrul pieței se află statuia lui C.A. Rosetti, operă a sculptorului Wladimir Hegel: personajul este înfățișat așezat într-un fotoliu, într-o atitudine de meditație, iar la baza monumentului sunt fixate o placă de bronz cu anii 1816-1885 și două basoreliefuri, intitulate „24 ianuarie 1859” și „9 mai 1877”, care evocă Unirea Principatelor, respectiv proclamarea independenței României. O statuie adesea asociată, din eroare, cu Piața Rosetti — cea a dramaturgului I.L. Caragiale, realizată de sculptorul Constantin Baraschi — nu se află însă în piața propriu-zisă, ci pe strada alăturată, Maria Rosetti.
Piața situată la intersecția a șase artere din Sectorul 2 al Bucureștiului — Bulevardul Carol I, Bulevardul Hristo Botev, precum și străzile Tudor Arghezi, Vasile Lascăr, Dianei și Radu Cristian, la circa 250 de metri de Piața Universității — a fost amenajată în 1888, în cadrul lucrărilor de modernizare a Capitalei conduse de primarul Pache Protopopescu, sub numele de Piața Octogonală. În anul 1903 a fost redenumită Piața C.A. Rosetti, în cinstea lui Constantin A. Rosetti (1816-1885), fost primar al Capitalei, publicist și revoluționar de la 1848. Tot atunci, la 20 aprilie 1903, a fost inaugurată în mijlocul pieței statuia de bronz a lui Rosetti, turnată în 1902 la Școala de Arte și Meserii din București după modelul sculptorului Wladimir Hegel: acesta îl înfățișează pe fostul om de stat așezat într-un fotoliu, într-o atitudine meditativă, cu inscripția "C. A. Rosetti. 1816-1885. Luminează-te și vei fi. Voiește și vei avea." pe placa soclului, flancată de două basoreliefuri care amintesc momentele de la 24 ianuarie 1859 (Unirea Principatelor) și 9 mai 1877 (Proclamarea Independenței). În vecinătatea pieței se află clădirea Astra, monument istoric ridicat la intersecția Bulevardului Carol I cu Bulevardul Hristo Botev.
Personaje
- Constantin A. Rosetti (1816-1885) — om politic, ziarist și revoluționar pașoptist. A participat activ la Revoluția de la 1848 din Țara Românească, ocupând, în timpul guvernului provizoriu, funcțiile de șef al poliției și redactor al ziarului „Pruncul Român”. A fost de două ori primar al Bucureștiului, ministru al Instrucțiunii Publice, ministru de Interne și președinte al Camerei Deputaților. A fondat ziarul „Românul” și a fost membru fondator al Societății Literare Române, devenită ulterior Academia Română. Piața îi poartă numele în memoria acestui rol avut în administrația și viața publică a Capitalei.
- Wladimir Hegel — sculptor, autorul statuii lui C.A. Rosetti din piață, turnată în anul 1902 la Școala de Arte și Meserii din București și inaugurată în anul 1903.
- Paul Smărăndescu — arhitect, autorul imobilului Astra Română (1925), aflat la colțul pieței, la intersecția Bulevardului Carol I cu Bulevardul Hristo Botev.
- Virginia Andreescu-Haret — arhitectă, autoarea Casei Imobilelor Ieftine, ridicată la Bulevardul Hristo Botev nr. 1, în apropierea pieței.
Notă: Referitor la Coloana cu Vultur, aceasta nu a fost amplasată în rondul lui Pache, ci în Piața Octogonală, redenumită în anul 1903, Piața C.A. Rosetti. Conform tradiției sfârșitului de secol XIX, monumentele erau la început amplasate în Grădina Episcopiei, pe latura dinspre Calea Victoriei, apoi mutate la locul de destinație. Mutarea a avut loc în anul 1880. (cititor) Notă: discrepanța dintre anul 1880 (vehiculat de historia.ro și B365) și anul 1890 (susținut de blogul Once Upon A Time in Bucharest, nu a putut fi tranșată definitiv din sursele disponibile online — ambele variante circulă în literatura de specialitate. Însă fotografia cu Atheneul Român (construit în 1888) având Coloana cu Vultur în față, pare să fie argumentul decisiv pentru varianta cu mutarea în 1890.
Bibliografie
- Piața C. A. Rosetti (Wikipedia)
- Piața Rosetti (Wikipedia, ediția în limba engleză)
- Monumentul lui C. A. Rosetti (Wikipedia)
- Statuia lui C. A. Rosetti (Enciclopedia României)
- Statue of Ion Luca Caragiale (Bucharest) (Wikipedia, ediția în limba engleză)
- Monumental art – Caragiale, by Constantin Baraschi (Curatorial)
- Piața Rosetti în anul 1939 (Bucureștii Vechi și Noi)
- C. A. Rosetti (Wikipedia, ediția în limba engleză)
- C.A. Rosetti, revoluționar de vocație (Matricea Românească)
- Piața Rosetti, Bucharest (Cityseeker)
- Statuia lui C.A. Rosetti - Enciclopedia României
- Piazza Rosetti (Bucarest) - Wikipedia italiana
- "Coloana cu Vultur", monumentul bucureștean distrus de cutremurul din 1977 - Historia
- Once Upon A Time in Bucharest: Coloana cu Vultur 1874-1977
- B365 - Comoara din Berceni: soclul "Coloanei cu Vultur"
2024:
