Piața Pache Protopopescu
Cine a fost Emanuel-Pake Protopopescu. Dualitatea numelui
Numele oficial al pieței, așa cum apare pe hărțile administrative ale Bucureștiului, este Piața Emanuel-Pake Protopopescu. Forma compusă păstrează ambele componente ale identității omului căruia îi este dedicată piața: prenumele de botez, Emanoil (transcris uneori Emanuel), și porecla Pache (întâlnită și sub forma Pake), sub care a fost cunoscut public de-a lungul întregii sale vieți. În limbajul curent, atât piața, cât și bulevardul învecinat sunt numite, aproape exclusiv, „Pache Protopopescu”, forma scurtă impunându-se în uzul popular în locul numelui întreg de pe documentele oficiale.
Emanoil Protopopescu s-a născut la 12 februarie 1845, în mahalaua Negustori din București. Era fiul lui Iancu, protopop la Biserica Sfântul Gheorghe Nou; de la rangul bisericesc al tatălui provine numele de familie Protopopescu. Porecla Pache i-a fost atașată încă din copilărie și a rămas legată de numele său oficial sub forma compusă Protopopescu-Pache (întâlnită și ca Protopopescu-Pake), cu care semna și sub care a fost înregistrat în documentele epocii.
A urmat studiile secundare la Colegiul Național „Sfântul Sava” din București, apoi studii de drept la Paris, Bruxelles și Geneva, unde a obținut licența și doctoratul în drept. În paralel cu studiile, a lucrat ca practicant la Tribunalul de Comerț și a condus, pentru scurt timp, o tipografie. A publicat, începând de la vârsta de 15 ani, manuale de geografie și dicționare, iar activitatea sa publicistică s-a întins pe mai bine de trei decenii, între 1860 și 1892, cu texte despre politică economică, comerț, sistem bancar, fiscalitate și reforma învățământului. A fost, pentru o vreme, redactor al revistei „Dreptul”.
Cariera sa profesională a inclus funcția de profesor de drept la Școala Comercială din București (1879–1888, director al școlii în 1881) și pe cea de prefect al Poliției Capitalei, în 1876. A fost membru fondator, în 1875, al Partidului Național Liberal, iar mai târziu a activat ca deputat conservator independent. A fost ales primar general al Bucureștiului în aprilie 1888 și a deținut funcția până în decembrie 1891, mandat în care a modernizat substanțial infrastructura orașului. A murit la 28 aprilie 1893, la 48 de ani, în urma unor complicații provocate de un calcul biliar, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu.
Istoric și context urbanistic al pieței
Piața Emanuel-Pake Protopopescu se află în sectorul 2 al municipiului București, la punctul în care bulevardul Pache Protopopescu se întâlnește cu mai multe străzi din vechiul cartier rezidențial dezvoltat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Piața și bulevardul poartă numele primarului sub al cărui mandat a fost trasată artera din jurul căreia s-a format acest nod urban. Ca primar, Pache Protopopescu a inițiat dezvoltarea axei est-vest a orașului, prin trasarea și pavarea bulevardelor Carol I și Pache Protopopescu, finalizate în 1890. Bulevardul care astăzi îi poartă numele lega zona Obor de centrul orașului, ca parte a unui plan mai amplu de modernizare a Capitalei, care a inclus extinderea iluminatului public, introducerea telefoniei publice și construcția a 28 de școli.
Numele pieței a fost dat, după moartea lui Pache Protopopescu, de primarul Nicolae Filipescu, în memoria fostului edil. În limbaj popular, piața a fost și este cunoscută sub numele de „Rondul lui Pache”, denumire care circulă și astăzi în paralel cu cea oficială de pe hărți, Piața Emanuel-Pake Protopopescu. Zona din jurul pieței s-a dezvoltat, la cumpăna secolelor XIX și XX, ca una dintre zonele rezidențiale elegante ale Bucureștiului, cu imobile construite în stil eclectic și neoclasic, specifice bulevardelor nou trasate ale orașului.
Arhitectura pieței și clădirile din jur
Biserica Greacă
La numărul 1 din Piața Pache Protopopescu se află Biserica Greacă, ridicată pe un teren aflat în proprietatea ambasadei elene. Piatra de temelie a fost pusă în 1899, iar prima Sfântă Liturghie s-a oficiat la 25 martie 1901, la exact doi ani de la punerea pietrei de temelie. Biserica este construită în stil neoclasic, cu o arhitectură inspirată direct din Templul lui Hefaistos din Atena. Edificiul este de tip hexastil pseudoperipteral, din piatră și cărămidă, cu șase coloane ionice canelate pe fațada vestică și câte zece coloane pe fiecare dintre laturile lungi ale clădirii. În interior, nava este împărțită de două șiruri a câte patru coloane corintice necanelate, din stuc-marmură, sub un plafon pictat. Iconostasul, din marmură albă, are deasupra ușilor împărătești o pictură reprezentând Cina cea de Taină.
Imobilele din jurul pieței
Piața este încadrată de imobile construite la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decenii ale secolului XX, mai multe dintre acestea fiind clasificate ca monumente istorice de interes local, cu clasificarea B-II-m-B (printre care imobilele de la numerele 3, 11 și 13). Clădirile păstrează caracterul arhitectural eclectic și neoclasic tipic bulevardelor bucureștene amenajate în epoca modernizării orașului condusă de Pache Protopopescu. În prezent, o parte dintre aceste imobile, printre care cel de la numărul 11, se află într-un program de reabilitare a fațadelor finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), derulat de Agenția Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS-PMB).
Parcul Izvorul Rece și succesiunea monumentelor
În mijlocul Pieței Pache Protopopescu se află un mic parc, cunoscut sub numele de Parcul Izvorul Rece, în jurul căruia circulă traficul rutier — formula care a dat pieței și porecla de „Rondul lui Pache”. Numele parcului provine, ca și în cazul pieței înseși, de la o denumire populară: un restaurant numit „Izvorul Rece”, aflat cândva în apropiere, a dat numele curent al spațiului verde, care a ajuns astfel cunoscut mai degrabă după numele localului decât după cel administrativ al pieței. Parcul a găzduit, succesiv, mai multe monumente. Primul omagiu adus lui Pache Protopopescu a fost, în 1890, o coloană cu vultur, cunoscută popular drept „Chibritul lui Pake”, mutată din fața Ateneului Român. În 1903, la zece ani de la moartea sa, a fost ridicată o statuie din marmură de Carrara, realizată de sculptorul Ion Georgescu, care a rămas simbolul pieței timp de peste patru decenii, până la demolarea ei în 1948, odată cu instaurarea regimului comunist.
În locul statuii demolate, în 1953 a fost construită, cu prilejul Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, o fântână arteziană cunoscută drept „Fântâna Festivalului”, operă a sculptoriței Mioara Minulescu. Fântâna avea forma unei pălării sau a unei nave spațiale, înconjurată de instalații de lumini colorate, și a rămas în parc peste cinci decenii. În 2007, primarul de atunci al Sectorului 2, Neculai Onțanu, a demolat fântâna și a amplasat, pe același loc, o statuie în trei sferturi a lui Nicolae Bălcescu, operă a sculptorului Mircea Corneliu Spătaru. Statuia fusese respinsă de regimul comunist la vremea realizării ei și a stat depozitată zeci de ani, fiind scoasă din depozit și instalată abia în 2007. Monumentul lui Nicolae Bălcescu se află și astăzi în Parcul Izvorul Rece, în mijlocul Pieței Pache Protopopescu.
Spre finalul anului 2025, Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” a organizat un concurs de soluții pentru reconstrucția statuii lui Pache Protopopescu, cu premii totalizând 30.000 de euro. La concurs s-a înscris o singură firmă, Exorno Studio SRL, cu sculptorul Ionel Stoicescu. Monumentul proiectat are o înălțime de aproximativ 8,1 metri, urmând a fi realizat din bronz, cu soclu din granit gri, și amplasat chiar pe locul actualei statui a lui Nicolae Bălcescu, în Parcul Izvorul Rece.
Piața Pache Protopopescu astăzi
Astăzi, Piața Emanuel-Pake Protopopescu funcționează ca sens giratoriu major pe traseul bulevardului omonim, cu Parcul Izvorul Rece drept insulă verde în mijlocul intersecției. Piața rămâne un punct de reper pentru cartierul rezidențial din jur, păstrând, prin Biserica Greacă și imobilele istorice din jur, caracterul urbanistic imprimat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Zona este inclusă în programe actuale de reabilitare a patrimoniului construit, prin finanțare PNRR, iar demersurile pentru reconstrucția statuii lui Pache Protopopescu, aflate în desfășurare din 2025, urmăresc restituirea unui element de memorie urbană dispărut în 1948. Numele primarului rămas asociat modernizării Bucureștiului de la finalul secolului al XIX-lea este păstrat atât prin bulevard, cât și prin piața care îi poartă numele, în forma sa oficială dublă, Emanuel-Pake Protopopescu.
Notă: Referitor la Coloana cu Vultur, aceasta nu a fost amplasată în rondul lui Pache, ci în Piața Octogonală, redenumită în anul 1903, Piața C.A. Rosetti. Conform tradiției sfârșitului de secol XIX, monumentele erau la început amplasate în Grădina Episcopiei, pe latura dinspre Calea Victoriei, apoi mutate la locul de destinație. Mutarea a avut loc în anul 1880. (cititor)
Personaje
Bibliografie
2024:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.