Piața Charles de Gaulle

Piața Charles de Gaulle

Originile pieței și evoluția numelui: Piața Jianu a fost primul

La începutul secolului al XX-lea, spațiul aflat astăzi la intersecția Bulevardului Aviatorilor cu Bulevardul Primăverii, Bulevardul Mareșal Constantin Prezan și Calea Dorobanților purta numele de Piața Jianu. Denumirea provenea de la Iancu Jianu, pandur aflat în oastea lui Tudor Vladimirescu în timpul răscoalei din 1821. Zona se afla la marginea de nord a Bucureștiului acelei perioade, într-un punct de legătură între oraș și drumurile care duceau spre pădurile și moșiile din nordul Capitalei, pe traseul de astăzi al Șoselei Kiseleff.

De-a lungul perioadei interbelice, Piața Jianu a cunoscut un proces accelerat de modernizare urbană, odată cu dezvoltarea cartierului Primăverii ca zonă rezidențială de reprezentare, cu vile și clădiri de locuit construite pentru o clientelă înstărită. În acest interval a fost ridicat, în vecinătatea pieței, Monumentul Eroilor Aerului, inaugurat în anul 1935, care avea să dea ulterior numele actual al unei alte perioade din istoria locului. Denumirea de Piața Jianu a fost folosită până în anul 1940 și a fost reluată pentru scurt timp după 23 august 1944.

Piața Adolf Hitler

În anul 1940, odată cu instaurarea regimului condus de generalul Ion Antonescu și alinierea României la Germania nazistă, piața a fost redenumită Piața Adolf Hitler. Schimbarea de nume a reflectat apropierea politică dintre regimul de la București și puterile Axei în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. Denumirea a fost folosită timp de patru ani, până la actul de la 23 august 1944, când regele Mihai I a înlăturat regimul Antonescu și România a ieșit din alianța cu Germania. După 23 august 1944, piața a revenit temporar la vechea denumire, Piața Jianu, într-un interval de tranziție politică ce a durat până la instaurarea regimului comunist și proclamarea Republicii Populare Române, la sfârșitul anului 1947.

Piața Generalissim I. V. Stalin

La 30 decembrie 1947, odată cu abolirea monarhiei și alinierea completă a României la Uniunea Sovietică, piața a primit numele de Piața Generalissim I. V. Stalin. În anul 1951, la intrarea dinspre actualul Parc Regele Mihai I (fostul Parc Herăstrău), a fost ridicată o statuie monumentală a lui Stalin, marcând simbolic noua orientare politică a țării. Statuia lui Stalin a rămas la locul ei până în vara anului 1962, când, în contextul destalinizării și al distanțării treptate a Bucureștiului de Moscova, monumentul a fost demolat într-o singură noapte, cu ajutorul a patru tancuri și douăsprezece buldozere. Demolarea a marcat sfârșitul acestei perioade din istoria pieței și a deschis calea către o nouă denumire, de această dată legată de un monument deja existent în zonă.

Piața Aviatorilor

După demolarea statuii lui Stalin, piața a fost redenumită Piața Aviatorilor, nume preluat de la Monumentul Eroilor Aerului, ridicat încă din 1935 pe Șoseaua Jianu. Denumirea a fost folosită pe tot parcursul ultimelor decenii ale regimului comunist, până în 1989, perioadă în care piața a găzduit, ca și alte artere reprezentative ale Bucureștiului, manifestații și defilări oficiale legate de sărbătorirea zilei de 23 august. Pe durata acestei perioade, configurația pieței a rămas legată de funcția sa de nod rutier major în partea de nord a orașului, făcând legătura între Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff dinspre Arcul de Triumf și Piața Victoriei, precum și cartierul Primăverii.

Piața Charles de Gaulle

După căderea regimului comunist, piața a primit, la începutul anilor 1990, denumirea de Piața Charles de Gaulle, în onoarea generalului francez, lider al Rezistenței și prim președinte al celei de-a Cincea Republici Franceze. Schimbarea de nume a reflectat reluarea relațiilor diplomatice și culturale dintre România și Franța după 1989. În aceeași perioadă, configurația rutieră a pieței a fost modificată, fiind introdus un sens giratoriu. Denumirea de Piața Charles de Gaulle este cea folosită în prezent și este cea sub care piața este cunoscută atât în documentele administrative ale Municipiului București, cât și în uzul curent, ca unul dintre reperele principale ale zonei de nord a Capitalei.

Monumentele pieței

Crucea Secolului

În anul 1991, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, i-a comandat sculptorului Paul Neagu realizarea unui monument dedicat celor uciși în timpul Revoluției din decembrie 1989. Lucrarea a fost instalată în toamna anului 1997 în Piața Charles de Gaulle, sub forma unui disc lenticular din bronz, înalt de 6 metri și cu o greutate de aproximativ 9 tone, având în centru o cruce formată din perforații cubice dispuse geometric. Paul Neagu și-a conceput lucrarea pentru a fi așezată pe un pavaj ușor convex, cu o bază arhitecturală proprie, aflată în dialog vizual cu celelalte monumente din zonă, printre care Arcul de Triumf și Monumentul Eroilor Aerului.

În anul 2011, monumentul a fost mutat temporar la intersecția Șoselei Nordului cu Bulevardul Aviatorilor, în apropierea ambasadei Chinei, pe durata lucrărilor de construcție a unei parcări subterane sub piață. Comisia Monumentelor Istorice a respins propunerile de relocare definitivă a lucrării în Parcul Herăstrău, intenția inițială fiind revenirea monumentului la locul său de origine. Ulterior, „Crucea Secolului” a fost mutată la câteva sute de metri mai la nord, în apropierea Grădinii Bordei, pierzându-și astfel legătura topografică și simbolică inițială cu Piața Charles de Gaulle.

Statuia lui Charles de Gaulle

Statuia generalului Charles de Gaulle a fost dezvelită în septembrie 2006, cu prilejul găzduirii de către București a Summitului Francofoniei. Lucrarea, realizată de sculptorul Mircea Spătaru, îl înfățișează pe generalul francez coborând o scară și are o înălțime de peste 4 metri, fiind turnată în bronz. Statuia este amplasată la intrarea dinspre Parcul Regele Mihai I, cu fața spre Piața Charles de Gaulle și spre sediul Televiziunii Române, pe același amplasament pe care se aflase, între 1951 și 1962, statuia lui Stalin. Proiectul ridicării statuii a fost inițiat de Ministerul Culturii și Cultelor, în contextul aniversării relațiilor culturale și diplomatice dintre România și Franța. Alegerea acestui amplasament, la intrarea în parc, în punctul central al pieței care îi poartă numele din 1990, a fost gândită ca un gest simbolic de reafirmare a prieteniei franco-române, după ce locul găzduise, de-a lungul secolului XX, monumente legate de regimuri politice succesive.

Clădiri reprezentative din jurul pieței

Clădirea Bazaltin

La numerele 4-6 din Piața Charles de Gaulle se află clădirea Bazaltin, ridicată în anul 1930 după proiectul arhitectului Marcel Iancu. Construcția a fost realizată în perioada de maturitate creatoare a arhitectului, într-un moment în care fosta Piață Jianu se afla într-un proces accelerat de modernizare urbană. Clădirea este reprezentativă pentru modernismul interbelic bucureștean și are un regim de înălțime cuprins între 6 și 12 niveluri, cu funcțiune rezidențială.

Clădirea Bazaltin este clasificată monument istoric, categoria B, fiind unul dintre puținele imobile din zonă care păstrează, în forma inițială, arhitectura anilor 1930. Prezența sa marchează etapa de transformare a pieței dintr-o zonă periferică, legată de drumurile spre nordul orașului, într-un cartier rezidențial de prestigiu, proces care a continuat și după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Charles de Gaulle Plaza

La numărul 15 din Piața Charles de Gaulle a fost ridicată, în anul 2004, clădirea de birouri cunoscută inițial sub numele de Connex Centre și, ulterior, Charles de Gaulle Plaza. Proiectul arhitectural a fost realizat de biroul Westfourth Architecture, sub coordonarea arhitectului Vladimir Arsene, la inițiativa dezvoltatorului Alexander Hergan, lucrarea fiind distinsă cu un premiu la Anuala de Arhitectură din 2005. Clădirea are 16 niveluri supraterane și 5 niveluri subterane destinate parcării, o înălțime de aproximativ 80 de metri și o suprafață închiriabilă de aproximativ 22.000 de metri pătrați de birouri de clasă A.

Structura, realizată din beton, oțel și sticlă, este organizată în jurul unui atriu deschis și luminos. În anul 2024, în atriul clădirii a fost instalat un pendul Foucault, cea mai mare instalație de acest tip din România la momentul respectiv, realizat de artistul Giulian Octav Dumitriu, cu sprijinul științific al profesorului Cătălin Gălățanu de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași. Pendulul este alcătuit dintr-o sferă metalică de 24 de kilograme, cu diametrul de 64 de centimetri, suspendată pe un fir de 64 de metri, cu funcționare asistată electromagnetic.

Stația de metrou Aviatorilor

Sub Piața Charles de Gaulle se află stația de metrou Aviatorilor, deschisă la 24 octombrie 1987, ca parte a extinderii liniei de metrou dintre Piața Unirii și Pipera. Stația are un peron central, cu acces la două linii, și deservește direct zona pieței, oferind legătură pietonală spre Parcul Regele Mihai I și spre sediul Televiziunii Române, aflat în apropiere.

Piața Charles de Gaulle astăzi

Rolul urban

Piața Charles de Gaulle funcționează astăzi ca sens giratoriu, la intersecția Bulevardului Aviatorilor cu Bulevardul Primăverii, Bulevardul Mareșal Constantin Prezan și Calea Dorobanților. Configurația actuală, cu circulație organizată în jurul monumentelor centrale, a fost introdusă după 1989 și a rămas, de atunci, una dintre cele mai intens circulate intersecții din partea de nord a Bucureștiului, aflată la joncțiunea dintre cartierele Primăverii, Dorobanți și zona Parcului Regele Mihai I. Sub piață funcționează stația de metrou Aviatorilor, iar la suprafață, circulația este preluată de mai multe linii de transport public cu autobuzul, care leagă zona de restul orașului. Prezența birourilor de clasă A din Charles de Gaulle Plaza și a altor clădiri de birouri din vecinătate a consolidat, în ultimele două decenii, funcțiunea comercială și de afaceri a pieței, alături de cea rezidențială moștenită din perioada interbelică.

Vecinătăți

La nord-vest de piață se întinde Parcul Regele Mihai I, fostul Parc Herăstrău, cel mai mare parc din București. La aproximativ 300 de metri spre vest se află Arcul de Triumf, ridicat pe Șoseaua Kiseleff, iar mai la sud, pe același ax, se află Piața Victoriei, unde este amplasat sediul Guvernului României. La circa 100 de metri sud-est de piață se află sediul Televiziunii Române (TVR). Spre nord-est, piața se învecinează cu cartierul Primăverii, dezvoltat inițial ca zonă rezidențială de prestigiu în perioada interbelică și cunoscut, în timpul regimului comunist, drept cartierul de reședință al nomenclaturii de partid. Astăzi, zona găzduiește atât reședințe private, cât și misiuni diplomatice, păstrându-și caracterul rezidențial select.

Personaje

• Iancu Jianu – (1787–1842), pandur în oastea lui Tudor Vladimirescu, cunoscut ca haiduc oltean; numele său a fost purtat de piață la începutul secolului al XIX-lea, sub forma Piața Jianu.
• Lidia Kotzebue – (1885–1944), sculptoriță; a câștigat în 1925 concursul pentru Monumentul Eroilor Aerului, ridicat lângă piață și inaugurat în 1935.
• Iosif Fekete – (1903–1979), sculptor; a realizat, între 1928 și 1929, sculpturile în lut ale Monumentului Eroilor Aerului, după proiectul Lidiei Kotzebue.
• Marcel Iancu – (1895–1984), arhitect și artist avangardist; a proiectat, în 1930, clădirea Bazaltin din Piața Charles de Gaulle nr. 4-6.
• Andrei Pleșu – (n. 1948), eseist și filosof, ministru al Culturii în 1991; i-a comandat sculptorului Paul Neagu monumentul „Crucea Secolului”, instalat în piață în 1997.
• Paul Neagu – (1938–2004), sculptor român stabilit în Marea Britanie; autor al monumentului „Crucea Secolului”, ridicat în Piața Charles de Gaulle în 1997 în memoria victimelor Revoluției din 1989.
• Mircea Spătaru – (1937–2011), sculptor; autor al statuii generalului Charles de Gaulle, dezvelită în piață în anul 2006.
• Charles de Gaulle – (1890–1970), general și om de stat francez, lider al Rezistenței franceze și prim președinte al celei de-a Cincea Republici Franceze; piața îi poartă numele din anii 1990, iar statuia sa a fost dezvelită la intrarea în Parcul Regele Mihai I în 2006.
• Vladimir Arsene – arhitect, fondator al biroului Westfourth Architecture; a coordonat proiectul clădirii Charles de Gaulle Plaza, finalizată în 2004.

Bibliografie

• Piața Charles de Gaulle s-a numit Hitler în ’40 și Stalin în ’47, după cum a bătut vântul intereselor (Historia.ro)
• De ce București are o piață numită Charles de Gaulle și care este istoria acestui loc (Bucuresti.ro)
• Charles de Gaulle. Istoria uneia dintre cele mai importante piețe ale Capitalei (Turism Istoric)
• Charles de Gaulle Square (Wikipedia)
• Monumentul Eroilor Aerului și istoria măreței statui construite în onoarea aviatorilor români (Bucuresti.ro)
• Artă monumentală. Icar și eroii aerului, în stil Art Deco (Curatorial.ro)
• Monumentul „Crucea Secolului”: vizitează simbolul Bucureștiului (Destepti.ro)
• Paul Neagu – Crucea Secolului. Un monument uitat (Contributors.ro)
• Statuia lui De Gaulle, montată la intrarea în Herăstrău (Adevărul)
• Generalul Charles de Gaulle: statuia din bronz, de 7 tone, de la intrarea în Parcul Herăstrău, privește către Piața Charles de Gaulle (InfoInsider.ro)
• Clădirea Bazaltin, 1930, arhitect Marcel Iancu (INDEX)
• Charles de Gaulle Plaza (Wikipedia)
• Charles de Gaulle Plaza (Skyscraper Center)
• Mișcarea lumii într-un turn de sticlă: pendulul lui Foucault la București, la Charles de Gaulle Plaza (Igloo.ro)
• Charles de Gaulle Business Centre (Anuala de Arhitectură)
• Aviatorilor metro station (Wikipedia)
• Lydia Kotzebue (Suchanov), sculptor (Vatra MCP)
• Iosif Fekete Negrulea (15 iulie 1903, Hunedoara – 1979), sculptor român (Supraviețuitor's Blog)
• A murit sculptorul Mircea Spătaru (Cotidianul.ro)
• Iancu Jianu (1787-1842) (Iancu.com)