O avem pe o anume Zoe Romaşcu, nu ştim exact ce făcea ea dar ştim că a cerut unui arhitect faimos al epocii, Kofczinski care era arhitectul Casei Regale, in 1929 a optat pentru o clădire în stil eclectic, complet diferit faţă de ceea ce vedem astăzi aici pe teren si a iesit o bijuterie care după 11 ani a luat o altă formă sub bagheta altui arhitect, Ion Giurgea. Această formă pe care o vedem astăzi, aproape impecabil păstrată, este forma mediteraneană. (Ana Rubeli, Președintele Asociației Culturale "Aici A Stat")
Ansamblu arhitectonic din strada Paris nr. 19-21 este realizat în stil „mediteraneean” în jurul anilor 1940, posibil de către arhitectul Ion Giurgea, și avea funcțiunea de locuință principală, iar cel de la nr. 21 de locuință servitori. După naționalizarea lor, la nr. 19 a fost o ambasadă, iar nr. 21 a fost închiriat de primărie mai multor familii, devenind o locuință colectivă. După retrocedare, imobilele au funcționat împreună ca locuință, dar cel de la nr. 21 fiind foarte deteriorat, urma să fie reabilitat, lucru care nu s-a întâmplat până în momentul achiziționării imobilelor de către actualul proprietar. Am propus o intervenție de consolidare, refuncționalizare și reconfigurare arhitecturală în spiritul construcției învecinate, cu care formează acest ansamblu valoros. (arhitect restaurator)
*
În acest cadru, se distinge un personaj construit — edificiul de pe strada Paris nr. 19-21, cu a sa apariție extravagantă ca de palazzetto ce încorporează avid elemente împrumutate din stiluri diferite. Clădirea (Constantin Silvestri) a fost concepută în stilul denumit mauro-florentin, care a exercitat în Bucureștiul interbelic o fascinație intensă în rândul beneficiarilor și arhitecților. Fațadele se răsfață într-o abundență decorativă specifică stilului: fațade cu texturi de tip calcio vecchio, pe care sunt aplicate profiluri, ancadramente, basoreliefuri, colonete din piatră. Aceste elemente cu linii consistente, groase, alături de cornișele pronunțate, consolele și balcoanele trasează pe chipul casei umbre și contururi masive, parțial potențate, parțial diminuate în efect de feroneriile grele, cu model dantelat. Poate cel mai fascinant aspect al acestei clădiri este bogăția spațială: multitudinea de terase plasate la niveluri diferite, seria de curți interioare încadrate de coloane și arce care filtrează fermecător lumina, reproducând într-un fel aerul mediteraneean. (Case de muzicieni)
*
Anunț de închiriere 2023: Construită în 1940 de arhitectul Ion Giurgea în zona Dorobanți-Capitale, această frumoasă vilă cu o suprafață de 1437 de metri pătrați face parte dintr-un ansamblu arhitectural declarat monument istoric de categoria B. În cadrul subdiviziunii Louis Blanc, la doar câțiva metri de Piața Victoriei, se remarcă o structură semnificativă - clădirea de la 19, Strada Paris, cu aspectul său extravagant asemănător cu un palazzetto, care încorporează elemente împrumutate din diverse stiluri. Clădirea a fost concepută în stilul numit mauro-florentin, care a exercitat o fascinație intensă în Bucureștiul interbelic, atât printre beneficiari, cât și printre arhitecți. Fațadele se răsfață într-o abundență decorativă specifică stilului: fațade cu texturi de tip calcio vecchio, pe care sunt aplicate profiluri, basoreliefuri, ancadramente, colonete din piatră. Aceste elemente cu linii consistente, groase, alături de cornișele pronunțate, consolele și balcoanele trasează pe chipul casei umbre și contururi masive, parțial potențate, parțial diminuate în efect de feroneriile grele, cu model dantelat. Poate cel mai fascinant aspect al acestei clădiri este bogăția spațială: multitudinea de terase plasate la niveluri diferite, seria de curți interioare încadrate de coloane și arce care filtrează fermecător lumina, reproducând într-un fel aerul mediteraneean. Vila este pretabilă pentru reședință, showroom sau spațiu birouri. Ornamentele de pe faţadă ascund simboluri heraldice, iar elementele decorative de tip gotic-veneţian impresionează prin eleganţă şi rafinament. Vila are o curte de 700 metri pătraţi, cu o terasă împrejmuită de colonade cu arce care oferă note de nobleţe. Are 29 de camere dispuse pe mai multe niveluri şi o suprafaţă de peste 1.000 metri pătraţi. Vânzare: 4 Mil. €, dar poate fi și închiriată pentru 15.000 euro pe lună.
*
Casa Zoe M. Romașcu, str. Paris nr. 19–21, după 1940, vilă mediteraneeană, proiect atribuit pe baza asemănărilor stilistice cu alte lucrări ale lui Giurgea.
Referințe:
- Mădălin Ghigeanu – Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Ed. Vremea, București, 2022
- Locuință unifamilială – strada Paris 21 (Nominalizare la secțiunea „Arhitectură construită / arhitectură și patrimoniu”)
- Locuință unifamilială – strada Paris 21 (Anuala de Arhitectură 2021)
- Casa Constantin Silvestri (case de muzicieni)
- O vilă mediteraneeană cu alură de palat venețian care i-a aparținut compozitorului Constantin Silvestri este scoasă la vânzare pentru 4 milioane de Euro
- Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea.
- Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din 1944 (mențiune cu numele „Vila Lia Romașcu”)
- Arhitect Ion Giurgea
August 2023:
ChatGPT on the architectural style of the building Casa Zoe Romașcu - Constantin Silvestri at Paris 19-21, by architect Ion Giurgea, year 1940: Casa Zoe Romașcu - Constantin Silvestri represents a distinct Mediterranean architectural style, which is somewhat rare for its location and period. This style is characterized by its homage to the architectural forms found in the Mediterranean region, particularly from countries such as Spain, Italy, and Morocco.
- Exterior Texture and Color: The building's exterior is coated in a textured plaster typical of Mediterranean architecture, aimed at reflecting sunlight and keeping the interior cool. The color scheme, typically in earthy tones, also complements the style, emphasizing a connection to nature and the landscape.
- Roof Design: The roofs are likely flat or have low pitches, not visible from the street level, consistent with Mediterranean styles where emphasis is on horizontal rather than vertical lines.
- Archways and Fenestration: One of the most notable features is the use of arched windows and doorways, a signature Mediterranean element. These arches are not only functional in terms of ventilation and shade but also add a significant aesthetic value, creating a rhythm along the façade.
- Ornamental Details: Decorative tiles and detailed stonework around windows and doors are also indicative of Mediterranean architecture. These details often include intricate patterns and motifs that reflect the cultural influences of the Mediterranean region.
- Balconies and Loggias: The presence of balconies or loggias with wrought iron railings adds to the Mediterranean feel, providing outdoor space that blends seamlessly with the indoor areas, a typical feature in Mediterranean homes to facilitate a connection with the outdoors.
- Courtyards and Outdoor Spaces: While not visible from the façade, it is typical for Mediterranean-style buildings to include internal courtyards or elaborately landscaped areas, which play a central role in the overall layout and are used for family gatherings and relaxation.
Casa Zoe Romașcu - Constantin Silvestri, through these architectural elements, displays a clear influence of Mediterranean style, tailored by architect Ion Giurgea to fit into the urban fabric of its location while providing a nostalgic reference to the architectural traditions of the Mediterranean region.
