Parcul George Călinescu
Parcul George Călinescu este un spațiu verde de mici dimensiuni situat în Sectorul 1 al municipiului București, pe strada Locotenent Aviator Șerban Petrescu nr. 1, în imediata proximitate a Pieței Dorobanți. Parcul se găsește într-o zonă rezidențială de rang înalt a capitalei, caracterizată prin imobile interbelice și clădiri din a doua jumătate a secolului XX, în vecinătatea axei comerciale și urbane a Căii Dorobanților. Accesul pietonal principal se face dinspre Piața Dorobanți, la câteva zeci de metri de intersecția cu Calea Dorobanților.
Parcul poartă numele criticului și istoricului literar George Călinescu (1899–1965), una dintre personalitățile de referință ale culturii române din secolul XX. Această denumire leagă spațiul verde de patrimoniul literar local, dat fiind că în aceeași zonă se află și Casa Memorială George Călinescu, situată pe strada George Călinescu nr. 53 — stradă care și ea poartă numele scriitorului. Cei doi poli memoriali — parcul și casa memorială — formează un micro-teritoriu cultural în cartierul Dorobanți din Sectorul 1.
George Călinescu — personalitatea omagiată
George Călinescu s-a născut la 19 iunie 1899 la București, cu numele Gheorghe Vișan, și a decedat la 12 martie 1965 la Sanatoriul Otopeni, în urma cirozei hepatice. Adoptat de impiegatul CFR Constantin Călinescu, a urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr din București, după care a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București în 1923, cu teza de licență intitulată Umanismul lui Carducci. A obținut ulterior o bursă la Școala Română din Roma, condusă de Vasile Pârvan, perioadă decisivă pentru formarea sa intelectuală și pentru apropierea de cultura italiană.
Ca și critic și istoric literar, George Călinescu este autorul unor lucrări fundamentale: Viața lui Mihai Eminescu, Opera lui Mihai Eminescu, Viața lui Ion Creangă și, în mod deosebit, Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941), operă de 948 de pagini considerată unică în literatura română și în spațiul european. A publicat romane de tip balzacian — Cartea nunții (1933), Enigma Otiliei (1938), Bietul Ioanide (1953), Scrinul negru (1965) — și a semnat permanent articole cu pseudonimul G. Călinescu. A fost ales membru al Academiei Române în 1947 și a condus Institutul de Teorie Literară și Folclor din București.
George Călinescu a locuit și activat în cartierul Dorobanți din Sectorul 1 al Bucureștiului, unde și-a proiectat el însuși, împreună cu soția sa Alice Vera Călinescu, casa în care a locuit o bună parte din viață. Această locuință, situată pe strada care îi poartă astăzi numele, a fost transformată în Casa Memorială George Călinescu, instituție aflată în subordinea Academiei Române, cu codul de monument istoric B-II-m-B-18411. Legătura scriitorului cu zona geografică a Dorobanților a determinat, ulterior morții sale, denumirea atât a parcului, cât și a arterei stradale în memoria lui.
Bustul din Parcul George Călinescu
În Parcul George Călinescu este amplasat un bust al scriitorului, monument public care marchează identitatea culturală a spațiului verde și îl leagă explicit de personalitatea omonimă. Bustul constituie elementul principal de artă publică al parcului. Datele precise privind autorul sculpturii, materialul utilizat, dimensiunile și anul amplasării nu sunt documentate în sursele publice verificabile disponibile la data redactării prezentei monografii și urmează a fi completate pe baza documentației Primăriei Sectorului 1 sau a Direcției Culturale a Municipiului București.
Soclul statuii poartă o inscripție cu datele de execuție și montaj: arhitect M. Teodorescu, constructor INSACO, montaj INCETRUM, anul 1995. Această inscripție identifică echipa tehnică responsabilă de realizarea și amplasarea soclului, nu autorul sculpturii propriu-zise, a cărei paternitate artistică rămâne neatestată documentar în sursele publice verificabile. Anul 1995 indică data amplasării monumentului în Parcul George Călinescu din strada Locotenent Aviator Șerban Petrescu nr. 1, Sector 1, București.
Distinct de bustul din parc, în curtea Casei Memoriale George Călinescu de pe strada George Călinescu nr. 53 există un alt bust al scriitorului, realizat de sculptorul Onofrei Paciurea, cu mască de bronz executată de sculptorul Ion Jalea. Acesta este amplasat între pomii și trandafirii din grădina casei, conform descrierilor sursei destepti.ro. Cele două reprezentări plastice — cea din parc și cea din curtea casei memoriale — constituie împreună elementele principale de artă publică dedicate memoriei lui George Călinescu în cartierul Dorobanți.
Casa Memorială George Călinescu — obiectiv conex
La o distanță scurtă de mers pe jos față de parc, pe strada George Călinescu nr. 53, Sector 1, se află Casa Memorială George Călinescu, instituție muzeală în subordinea Academiei Române. Clădirea a fost proiectată de însuși scriitorul și cuprinde două corpuri suprapuse: la parter o sufragerie, la etaj un dormitor cu tavan din bârne lăcuite. Grădina a fost amenajată tot de Călinescu, cuprinzând un bazin cu jeturi de apă printre tufe de trandafiri, amplasat sub un dud. Casa este clasificată ca monument istoric (cod B-II-m-B-18411).
Colecția muzeală include: biblioteca personală a scriitorului, mobilier în stil Aubusson și Empire, covoare orientale, icoane pe sticlă de Nicula și Făgăraș, tablouri de Ioan Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser și Alexandru Ciucurencu, precum și o colecție de autografe de la contemporani, printre care Tudor Arghezi și Ion Barbu. Pe masa de scris a scriitorului rămâne stiloul deschis și câteva rânduri din rubrica permanentă Cronica optimistului. Starea actuală de conservare și accesibilitatea publicului sunt incerte, mai multe surse semnalând perioade de închidere.
Bibliografie
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.