Oana Marinache, în volumul Arhitur, Bulevardul Colțea - Bulevardul Lascăr Catargiu, Editura Istoria Artei, 2019 (pag. 30), grupează cele două case din Bd. Lascăr Catargiu, numerele 44 și 46 (adresele de astăzi) sub un singur nume, „Casele Nicolae Ioanid”, Arhitect Thoma Dobrescu, 1911-1912, fără a face vreo referire la „Casa Mironescu”, așa cum este vehiculat acest nume în unele surse menționate în secțiunea Referințe.
*
În articolul dedicat arhitectului Toma Dobrescu (1862-1934) din Revista Arhitectura 1941, e menționată „Casa Mironescu, B-dul Colței – T. Dobrescu”, dar cu atribuirea greșită a fotografiei Casei Sava Șomănescu. Cum este singura mențiune a unei case proiectate de arhitectul Toma Dobrescu în Bd. Lascăr Catargiu (fost Bd. Colței), am dedus că e vorba despre casa de la nr. 46. De aici numele pe care l-am atribuit acestei case...
*
Proiectul Lascăr Catargiu 46 a și câștigat premiul la Bienala Națională de Arhitectură 2018, la categoria ”Restaurare. Consolidare. Clădiri restituite comunităților”: Construită în anul 1911 după planurile arhitectului Toma Dobrescu, clădirea aflată pe Bd. Lascăr Catargiu, la numărul 46, a trecut recent printr-un proces de înnoire care a readus-o în lumină. Traversând bulevardul, privitorul va fi intrigat de prezenţa contrastantă a două clădiri identice, dispuse simetric, pentru că va vizualiza în acelaşi timp intervenţia contemporană şi, imediat lângă, patina lăsată de timp. Elementele ce ţin de tehnologia contemporană sunt integrate astfel încât să fie cât mai puţin vizibile. S-a pus accentul pe scoaterea în evidenţă a detaliilor de arhitectură specifice începutului secolului trecut: pardoselile şi placările pereţilor şi tavanelor originale, scara de lemn masiv care a fost restaurată cu pricepere, tâmplăria şi feroneria, structura originală a acoperişului, detaliile faţadelor. Podul a primit funcţiunea unui spaţiu multifuncţional, deschis, finisat minimal cu lemn şi cărămidă aparentă. Intervenţia s-a dorit de la bun început a fi cât mai subtilă, pentru a nu aduce atingere frumuseţii clădirii vechi, iar adaptarea la standardele vieţii contemporane s-a făcut respectând toate elementele care stau mărturie arhitecturii din perioada respectivă. (comentariile arhitecților restauratori)
Referințe:
Septembrie 2023:
Toma DOBRESCU (n. 1862, Bucureşti - m. 1934) Arhitect de orientare eclectică şi unul dintre cei mai prolifici antreprenori de la începutul Sec. XX. Tatăl său a fost meşterul şi antreprenorul Dobre Nicolau (1821-1897), starostele meșterilor zidari şi dulgheri, care a construit biserica Domniţa Bălaşa şi Noul Spital Brâncovenesc, după planurile arhitectului Carol Beniş. Toma Dobrescu a contribuit la întemeierea Şcolii de Arhitectură şi a Societăţii Arhitecţilor Români.
Studii: Școala de Arte Frumoase, Paris, dipl. 1890; licenţiat în drept (titlul lucrării: Responsabilitatea arhitecţilor şi antreprenorilor).
Funcții: În timpul expoziției din 1889 de la Paris, a lucrat sub direcția arh. Gontier. Îşi începe cariera în 1890, când se întoarce de la Paris și rămâne în ţară. A fost angajat arhitect-şef al serviciului de control la Ministerul Cultelor şi Instrucțiunii Publice (1891-96), stabilindu-se apoi pe cont propriu. A fost diriginte de lucrări la Palatul Bursei din Bucureşti, proiectat de Ștefan Burcuş.
Lucrări în Bucureşti: case particulare în București: casele Mironescu, bd. Lascăr Catargiu, Râmniceanu, dr. T. Tomescu, Fundescu - str. Sărindar, D. Dobrescu - str. Știrbey vodă, N. Fundescu, Al. Iuca, Dr. Gheorghiu, Şt. Hagi-Tudoraky str. Romulus, Şomănescu - str. C. A. Rosetti nr. 35 (1900); casele T. Dobrescu str. Fântânei nr. 11 şi Ştirbey-Vodă nr. 143; reconstrucția bisericii Sf. Ştefan din str. Știrbey-Vodă; casele Hagipol; Pavilionul Camerei de Comerţ la Expoziţia jubiliară din 1906 (parcul Carol); casa Raicoviceanu str. G-ral Berthelot nr. 43 (1914) şi vila Sfințescu şos. Kiseleff nr. 25, (1925); casa cu atelier din şos Kiseleff nr. 35 (1900); casele Frédéric Damé, str. Solon; casele ing. Tănăsescu; casa Iosefina Pake-Protopopescu; locuința proprie str. Știrbei-Vodă 104 (1911); orăşelul Bucureştii Noi, inclusiv fabricile de bere, cărămidă, oţet.
Lucrări în tară: vilele Take Ionescu şi Dobre Nicolau din Sinaia; castelul Iulia Hasdeu, Câmpina (schiţat după ideea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu in 1896); Școală normală Constanța; în Craiova: Liceul Carol 1 (1895), Hotel Minerva (1898), vila Madona Dudu, casele Popp, Căzănescu, Gârleşteanu; Liceul Sf. Petru şi Pavel, Ploieşti, Palatul Administrativ, Ploiești; bis. Sf. Ioan Botezătorul, Brăila; Şcoala de Arte Frumoase, Iaşi; biserica mănăstirii Celek-Dere din Tulcea şi chiliile mănăstirii Cocoș de lângă Niculițel; bis. Ciobășteanu din Olt; Palatul Episcopal și Palatul Camerei de Comerţ (în colab.), Galați; Şcoala Silvică, Brănești; vila Săvulescu din Buşteni; Administraţia Financiară Caracal; conacul Hagi Theodoraky Chirculeşti; conacul Calomfirescu Ilfov; Liceul din Tg. Jiu (1897); Primăria din Tg. Jiu (1904); casa Frumuşanu din Tg. Jiu; mobilierul catedralei din Cernavodă; execuţia bisericii Sf. Vineri din Pitești.
Activitate didactică: profesor la Scoala Superioară de Arhitectură (cursul de Legislația clădirilor).
*
ChatGPT on the architectural style of the building at Bd. Lascăr Catargiu 46, Bucharest, by architect Toma Dobrescu, year 1911: The building at Bd. Lascăr Catargiu 46 in Bucharest, designed by architect Toma Dobrescu and completed in 1911, showcases a striking example of the Beaux-Arts architectural style. This style, originating in France, emphasizes classical Greek and Roman forms and features, combined with Renaissance ideas. It is characterized by its grandeur, symmetry, and the inclusion of decorative details.
The façade of the building is symmetrically balanced with a central projecting bay topped with a triangular pediment, a feature common in classical architecture. The extensive use of ornamental moldings around windows, doors, and along the roofline is typical of the Beaux-Arts style. Sculptural details such as cartouches, garlands, and floral patterns enhance the richness of the design.
The use of wrought iron for the balconies adds to the elegance, with intricate patterns that are both decorative and functional. The building's roof is mansard in style, a hallmark of French architectural influence, featuring dormer windows that punctuate the slate roofing.
The overall composition of the structure, including its large windows framed by prominent architraves and the use of pilasters and columns, all are indicative of the Beaux-Arts influence, aiming to project grandeur and refinement. The central positioning of the building further allows for a prominent display of its architectural beauty from multiple angles, making it a landmark structure on the boulevard.
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.