Referințe:
- Oana Marinache, volumul Arhitur, Bulevardul Colțea - Bulevardul Lascăr Catargiu, Editura Istoria Artei, 2019 (mențiune la pag. 8)
- Începuturile Bulevardului Lascăr Catargiu
- Elemente distincte ale bulevardului Lascăr Catargiu
- Bulevardul Lascăr Catargiu - arhiva de studii (Coordonare arhive online DITACP Prof. dr. arh. Anca Brătuleanu)
- Bulevardul Lascăr Catargiu – studiu de evoluție istorică a zonei
- O plimbare pe bulevardul Lascăr Catargiu: atmosferă relaxată, vile burgheze monumentale
- Sub ochii mei (Andrei Pippidi despre Bv. Lascăr Catargiu și strada Visarion)
- Istorioare bucureștene (Visarion și Lascăr Catargiu)
- Arhitect Emil Guneș (Arhiva de Arhitectură)
Arhitectul Emil GUNEȘ (GUNEȘ (GÜNES), Emil M., n. 1890, Bucureşti - m. 1945, Bucuresti) Arhitect român de origine turcă Studii : Şcoala Specială de Arhitectură Trélat din Paris, dipl. 1912; arhitect militar. Lucrări: casa principelui Nicolae, din Balcic (1925); Castelul Reginei Maria, denumit Tenha Juvah (Cuibul liniştit) din Balcic, (1925-1927). Despre castel, Regina Maria scria : „Căsuța mea ciudată de pe malul Mării Negre îmi va da posibilitatea să-mi las imaginația să zburde (-) voi numi mica bizarerie, Tenha-Juvah, „Cuibul solitar", pentru că toate denumirile de aici sunt turcești.” Emil Guneș a construit şi a doua clădire de pe domeniul regal, Mavi Dalga (Valul albastru) destinată musafirilor, compusă din parter şi două etaje. „Mavi Dalga, casa de oaspeți, este cea mai adorabila perfecțiune ce se poate imagina". (Regina Maria, Însemnări). Domeniul a fost extins şi îmbogăţit, luând naştere mai multe pavilioane în jurul palatului mare: pavilionul „Izbânda", construit in anul 1936 şi prevăzut cu o sală de cinema, clădirea corpului de gardă, casa intendentului, pavilionul „Ciuperca”, 3 case pentru personalul responsabil cu vița de vie, pavilionul de odihnă, templul Maria Ruh (lucrare neterminată), pavilionul administrației, stupăria, crama, pavilionul „Cara Dalga”, vila „Elisa” etc. Unele dintre ele au fost proiectate de arhitectul Guneş, altele, precum pavilionul grănicerilor, de către arhitecta Henriette Delavrancea-Gibory. Alte lucrări: Casa Oştirii Regelui Carol II din strada Cobălcescu, nr. 28 (1932); Cercul Militar din Chişinău, casa gen. Zissu, str. Petre Creţu, Bucureşti; vila Câmpineanu (1922), Bd. Dacia 58 (în colaborare cu arh. Victor Asquini), vila pe Bd. Lascăr Catargiu nr. 3. (Dicționar al Arhitecturii Românești Moderne)
*
ChatGPT on the architectural style of the building at Bd. Lascăr Catargiu 3, Bucharest, by architect Emil Guneș, year 1927: The building at Bd. Lascăr Catargiu 3, designed by Emil Guneș in 1912, showcases a harmonious blend of Neo-Romanian and some subtle Neo-Gothic architectural styles. This fusion is not uncommon in Bucharest's early 20th-century architecture, where national romanticism often intermingled with other European stylistic influences.
Architectural Features and Style:
- Neo-Romanian Elements: Characteristic features such as arched windows and doors, elaborate carvings around these openings, and the use of traditional motifs in the decorative bands beneath the eaves can be observed. These elements are indicative of the Neo-Romanian style, which seeks to revive and incorporate local architectural traditions and elements from Romanian medieval churches and rural houses.
- Neo-Gothic Influences: The pointed arches above some of the windows and the decorative patterns that resemble those found in Gothic architecture add a layer of complexity and elegance to the building’s aesthetic. The Neo-Gothic style, known for its verticality and ornate detailing, complements the robust and earthy features of the Neo-Romanian design.
- Facade Composition: The facade is symmetrically balanced with a central projection that likely serves as the main entrance, flanked by wings that feature a mixture of window styles. The roof is steeply pitched, a characteristic often seen in northern European architectural styles, covered with red tiles that contrast beautifully with the creamy hues of the facade.
- Decorative Details: There is a noticeable attention to detail in the stonework, especially around the windows and at the cornices. The building also features small balconies with wrought iron railings, another element typical of the period, providing both aesthetic and functional benefits.
The building’s architectural value is enhanced by these stylistic choices, which not only reflect the prevalent architectural trends of the time but also speak to a broader context of national identity and cultural expression in the early 20th century Bucharest. This blending of styles creates a unique visual narrative that contributes to the rich architectural tapestry of the city.
