Casa Alexandru Lucasievici

Bancherul Alexandru Lucasievici (1854-1925) avea casă în 1897 pe str. Brutari nr. 18 și mai cumpără 103,20 m.p. din fosta proprietate a lui M. Cărbunaru, precum și de la G. Mihăileanu și Corina Brătescu. Terenul de pe bulevard este cumpărat în 1898 și aici se construiește o nouă casă. în 1913 casa de pe bulevard este vândută Constanței Cantacuzino. Din 1931 devine proprietatea Societății „Dacia Română". (Oana Marinache)

*

O atribuire probabil eronată în fișa Arhitect Paul Smărăndescu: 1911- Casa Dim. Bălescu, Bulevardul Lascăr Catargiu 18, București; Casa Dimitrie Bălescu, proiectată de Arhitectul Paul Smărăndescu, este pe Bulevardul Lascăr Catargiu la nr. 8.

Referințe:

• Casa Lucasievici, arh. Paul Gottereau, antrep. Iulius Hraby
• Oana Marinache, volumul Arhitur, Bulevardul Colțea - Bulevardul Lascăr Catargiu, Editura Istoria Artei, 2019
• Bulevardul Lascăr Catargiu 18, Bucharest (galerie foto Wikimedia) 
• Hai să o vedeți și în plin soare! Casa dei Mascheroni din Lascăr Catargiu, nr.18
• The door of house 18, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bucharest (Romania) (foto Wikimedia)
• Detail of the fence of house 18, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bucharest (foto Wikimedia)
• Începuturile Bulevardului Lascăr Catargiu
• Elemente distincte ale bulevardului Lascăr Catargiu
• Bulevardul Lascăr Catargiu - arhiva de studii  (Coordonare arhive online DITACP Prof. dr. arh. Anca Brătuleanu)
• Bulevardul Lascăr Catargiu – studiu de evoluție istorică a zonei
• O plimbare pe bulevardul Lascăr Catargiu: atmosferă relaxată, vile burgheze monumentale
• Sub ochii mei (Andrei Pippidi despre Bv. Lascăr Catargiu și strada Visarion)
• Istorioare bucureștene (Visarion și Lascăr Catargiu)
• Buildings by Paul Gottereau (Wikimedia Commons)
• Paul Gottereau - comentariu critic
• Paul Gottereau - critical review
• Ambiguități în fișa Arhitectului Paul Smărăndescu de pe site-ul Centrului Cultural META

Paul Jules Alfred GOTTEREAU (n. 1843, Perpignan, Franta- m. 1924). Un reprezentant ilustru al şcolii franceze de arhitectură a fost Paul Gottereau, stabilit în România, care a devenit unul din cei mai faimoşi arhitecţi ai timpului, fiind cunoscut drept unul dintre artizanii care au contribuit la schimbarea radicală a Bucureştiului. A studiat la Şcoala de Arte Frumoase din Paris, de unde obţine diploma în 1869. Numit arhitect al Casei Regale, a avut posibilitatea să dea măsura întregului său talent, lăsând în urmă opere de mare valoare, drept pentru care Carol I i-a conferit Ordinul Coroana României.

A fost activ în România. unde a realizat o seamă de lucrări reprezentative în Bucureşti, în stilul academismului francez, specific sfârşitului de secol XIX, dintre acestea fiind de remarcat: Fundaţia Universitară Carol I - Calea Victoriei (1895) şi extinderea ei (începută în 1911, dată în folosință în 1914); reconstrucţia Palatului Regal, Calea Victoriei - Bucureşti (1885): corpul vechi refăcut şi amplificat de N. Nenciulescu în 1928-1932, după incendiul din 1926; Palatul Casei de Depuneri şi Consemnaţiuui (CEC) din Calea Victoriei (lucrările fiind începute în 1897 şi terminate în 1900 - astăzi sediul principal al CEC); Palatul Nifon, Calea Victoriei/str, Doamnei (1888). În calitate de arhitect al Casei Regale, Paul Gottereau a executat şi remodelarea Palatului Regal de la Cotroceni (1895).

Alte lucrări: vila Marghiloman din Buzău; casa Clinceanu - Calea Călăraşilor – Bucureşti; Palatul Dinu Mihail din Craiova (azi Muzeul de Artă) (1907); conacul Calimachi din Măneşti - Prahova (1095); Castelul din Posada la prinţului Valentin Bibescu; casele Grigore Cantacuzino - Calea Victoriei nr. 147, Bucureşti; casa Perşu, Calea Victoriei nr. 159, Bucureşti (1898), demolată în 1977; casa Greceanu - Calea Victoriei nr. 20 - Bucureşti; casa Greceanu (Vlahuţă Slătineanu) - bd. Carol; casa Stoicescu - str. Batiştei – Bucureşti;

De asemenea: Biserica din Măneşti - Prahova (1896); casa Maria Cantacuzino, din Piaţa Lahovary; casa George Em. Lahovary - Calea Griviţei nr. 3, Bucureşti (1886); casa Brâncov, str, Corabiei/str. Episcopiei – Bucureşti; casa Algiu din Calea Victoriei nr. 120, Bucureşti (1876) (azi sediul „Grupului pentru Dialog Social" şi sediul Green Hours); casa dr. C. Cantacuzino, str. C.A. Rosetti nr. 37, Bucureşti (1896) (azi adăposteşte o unitate de cercetare a Armatei); casa Al. Lucasievici - Bd. Lascăr Catargiu; casele Petru Carp, Em. Miclescu, Olmazu, Alexandru Marghiloman, Anastase Stolojan, Basset, dr. G. Stoicescu (str. Corabiei nr. 5); propria casă (str. Corabiei nr. 7), C. C. Arion (str. Corabiei nr. 9), gen. Poenaru, George Em. Filipescu, Alexandru I. Filipescu, Paul Pettini.

S-a implicat şi în primele organizaţii profesionale create în ţară, fiind membru al primei Societăţi de Arhitecţi şi Ingineri creată în 1876 şi apoi a Societăţii Politehnice din 1881. (Dicţionar al arhitecturii româneşti moderne (sec. XIX, XX, XXI)

*

ChatGPT on the architectural style of the building Casa Al. Lucasievici at Lascăr Catargiu 18, Bucharest, by architect Paul Gottereau, year 1900: Casa Al. Lucasievici, designed by Paul Gottereau, is a quintessential example of Beaux-Arts architecture, a style prominent in the late 19th and early 20th centuries, characterized by its grandeur and rich decorative details. Constructed in 1900, this building features a symmetrical facade, a hallmark of the Beaux-Arts influence, which emphasizes order and balance, often seen in the arrangement of windows and architectural decorations.

The facade is adorned with sculptural and ornamental flourishes that include floral motifs, garlands, and cartouches, adding a layer of visual complexity typical of the Beaux-Arts style. These decorations are not merely superficial but are integrated into the structural elements like cornices, window surrounds, and pilasters, enhancing the building's luxurious appearance.

Significantly, the building features arched windows which are often framed by elaborate moldings and topped with pediments or broken arches, contributing to an appearance of elegance and stateliness. Balconies are supported by intricately designed brackets and wrought iron railings, which are both functional and decorative.

The use of high-quality materials such as stone for the facade further emphasizes the Beaux-Arts commitment to durability and artistry. The roofline is typically complex, featuring statuary, dormer windows, and decorative railing, all contributing to a distinguished and elevated profile.

This architectural details from Casa Al. Lucasievici, Bucharest, showcase the ornate and expressive craftsmanship typical of the Beaux-Arts style, evident in its focus on grandeur and elaborate decoration.

The centerpiece of this element is a large, sculpted lion's head, which serves as a keystone above the arched window. This lion's head is meticulously detailed, emphasizing the animal's fierce and majestic expression, which was often used symbolically in architecture to convey strength, guardianship, and nobility. The mane is elaborately carved, flowing seamlessly into the surrounding acanthus leaves, a common motif in classical and Beaux-Arts architecture representing eternal life.

Surrounding the lion's head are additional decorative elements such as festoons and garlands, which are draped gracefully, adding to the richness of the visual texture. These elements are typical of the Beaux-Arts desire to adorn surfaces with layered, intricate motifs that enhance the building's aesthetic appeal and opulence.

Above the lion, the facade is further embellished with a small, round medallion and horizontal banding that likely frames the upper portion of the window. This adds a sense of depth and hierarchy to the architecture, layering different elements to create a complex interplay of shadows and highlights throughout the day.

The integration of such ornate, symbolic decoration into functional aspects of the building, like window arches, exemplifies the Beaux-Arts approach to architecture where even small details are opportunities for artistic expression and visual impact.

In summary, Casa Al. Lucasievici is a textbook example of Beaux-Arts architecture, showcasing the opulence and refined aesthetic that the style is known for, perfectly encapsulated in the architectural prowess of Paul Gottereau.

Paul Gottereau was a French architect known for his significant contributions to architecture in Romania towards the end of the 19th century and the beginning of the 20th century. Born in France, he was brought to Romania by King Carol I, under whose reign a substantial portion of Romania’s modernization took place, including an emphasis on developing its urban landscapes and architectural heritage with European influences.

Gottereau's work in Romania is notable for its grandeur and adherence to the principles of the French academic styles, primarily Neo-Classical and Beaux-Arts. His designs were characterized by their elegance, use of high-quality materials, and attention to decorative details, which often included intricate stonework, symmetrical layouts, and a harmonious blend of functional design with aesthetic richness.

Among his most renowned projects are several landmark buildings in Bucharest. These include the CEC Palace (the headquarters of the Savings Bank), which is one of Bucharest’s most iconic buildings, showcasing exquisite Beaux-Arts styling; and the Royal Palace of Cotroceni, which serves both as a presidential residence and museum. Gottereau's impact extended to various other civic and residential buildings, contributing to what many describe as the "Little Paris" era of Bucharest, where the city gained a reputation for its cosmopolitan architectural landscape reminiscent of Paris.

Through his works, Paul Gottereau left a lasting legacy in Romania, significantly influencing its architectural aesthetics and helping to shape the capital’s visual identity during a pivotal period of its history.