Vila lui Grigore Gafencu, ministru al afacerilor externe în perioada 1938-40, a fost finalizată în 1938 în stilul Mediteraneean la modă. Față de principiile generale ale stilului Mediteraneean, ce implică un acoperiș cu pante line, arhitectul Alexandru Zaharia alege o soluție mult mai rațională și mai practică, cu un acoperiș mai abrupt către latura de nord, fără a intra într-un conflict compozițional cu celelalte elemente în cadrul fațadei principale. Evident, o soluție de natură practică, ce rezolvă scurgerile pluviale în mod natural și protejând casa către nord, va susține soluția tehnică cu câteva elemente decorative la fațada principală dintr-un alt limbaj, de tip „Fachwerk”, prin aplicarea unor stâlpi falși de lemn. După 1947, clădirea a fost naționalizată, devenind ulterior sediul mai multor ambasade. Acum este proprietate particulară. (extrase din Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Editura Vremea, București, 2022, pag. 92)
*
Amplasată pe un teren de 800 mp, clădirea are: demisol, parter, etaj şi mansardă, în total de 1.020 mp construiţi. Comunicarea interiorului cu exteriorul este generoasă, datorită ferestrelor şi terasei a cărei amenajare a fost atent studiată. Reşedinţa este specifică perioadei interbelice atât prin volumetrie, prin tehnica de construcţie, cât şi prin finisajele faţadelor şi a interioarelor. Pereţii sunt din zidărie de cărămidă executată în cadre de beton armat. Spaţiile de primire sunt ample: cu un living de 80 mp, iar dormitoare de 30 şi respectiv 45 mp. Locuinţa are livingroom, loggie, două dormitoare, water-closet, baie, sufragerie, terasă-grădină, bucătărie, oficiu. Sufrageria şi biroul sunt inundate de lumină, iar colţişorul de lângă şemineu a fost gândit ca refugiu alăturat salonului.
Şemineele sunt din piatră artificială, turnată pe loc în tipare, iar pardoselile sunt din mozaic de marmură lustruit, turnat pe loc în plăci şi parchet băiţuit dispus în culori şi desene diferite. Picturile şi sculpturile româneşti, covoarele, draperiile din velur ale ferestrelor, pereţii decoraţi cu tapiserii din mătase greoaie de Damasc erau un fundal pentru mobilierul de inspiraţie florentină şi canapelele mari şi confortabile. Interiorul era încălzit de lumina naturală, farmecul discret fiind redat prin nişe, abside, colonete sau vitralii.
*
Anunț de vânzare 2006, Casa lui Grigore Gafencu: Proprietatea, edificata intre anii 1936-1938, a fost proiectata ca resedinta a familiei Gafencu si dispune de o utilitate functionala bine structurata. Amplasata pe un teren de 800 mp, cu resedinte diplomatice invecinate si detalii de stil originale bine conservate (seminee impunatoare, vitralii, feroneria, arcadele, spatiile generoase), ridica aceasta proprietate la rangul de "bijuterie arhitecturala" a perioadei interbelice. Structurat sub forma: D+P+1+M (pod), cu 1020 mp construiti, imobilul se vinde integral la pretul de 1.900.000€.
Referințe:
- Mădălin Ghigeanu, Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Editura Vremea, București, 2022
- Vila ministrului Grigore Gafencu din Şoseaua Kiseleff
- Grigore Gafencu
- Alexandru Zaharia (Arhiva de Arhitectură)
- Schiță a unei epoci controversate a României interbelice: arhitectul Alexandru Zaharia
- Casa Grigore Gafencu, acum restaurantul Bergamot (galerie 100 fotografii)
- În dulcele stil florentin
August 2023:
ChatGPT despre stilul arhitectural al clădirii din strada Kiseleff 53:
Stilul arhitectural descris în imagini poate fi clasificat ca Tudor Revival, denumit și Mock Tudor. Acest stil, așa cum sugerează și numele, este o reinterpretare a motivelor arhitecturale engleze din perioada Tudor, care se întinde între 1485 și 1603.
Caracteristicile cheie ale arhitecturii Tudor Revival care sunt vizibile în acestă clădire includ:
- **Acoperișuri cu înclinare abruptă**: Una dintre cele mai proeminente caracteristici este acoperișurile cu frontoane abrupte, adesea cu frontoane încrucișate proeminente de diferite înălțimi, creând o siluetă pitorească pe cer.
- **Semi-cherestea decorativă**: Acest element de design reproduce aspectul unei clădiri medievale cu semi-cherestea. Este pur decorativ în casele moderne renașterii Tudor, spre deosebire de clădirile originale Tudor, unde cheresteaua avea o funcție structurală.
- **Ferestre înalte, înguste**: frecvent întâlnite sunt grupuri de ferestre care sunt înalte și înguste, adesea cu panouri multiple. Aceste ferestre pot avea rame întunecate cu plumb, dând un aspect mai vechi, mai istoric, fațadei.
- **Coșuri de fum**: Coșurile de fum grele, ornamentate sunt un alt element de bază al acestui stil, uneori împodobite cu coșuri decorative.
- **Stuc sau cărămidă**: spațiile dintre semi-cheresteaua sunt adesea umplute cu stuc sau cărămidă cu model, contribuind la mozaicul caracteristic de texturi și culori pe exterior.
- **Intriri elaborate**: casele Tudor Revival au adesea uși atent lucrate, uneori arcuite sau cu sculpturi ornamentale, contribuind la o intrare primitoare.
- **Texturi și materiale variate**: O combinație de piatră, cărămidă și lemn pe exterior oferă un aspect textural bogat, care este atât rustic, cât și sofisticat.
Aceste caracteristici combinate oferă un sentiment de romantism și nostalgie, invocând adesea atmosfera unei case de țară englezești. Stilul arhitectural este cunoscut pentru căldura și farmecul său, făcându-l popular pentru designul rezidențial. În ciuda numelui său, stilul Tudor Revival nu reproduce cu fidelitate arhitectura Tudor, ci sugerează o viziune de altădată, idilică, a peisajului rural englezesc.
