Teofil Revici (1895 – 1983) a fost un inginer român specializat în construcţii feroviare (poduri şi infrastructură). El apare menţionat ca inginer în cadrul Căile Ferate Române (C.F.R.), în special în Direcţia Podurilor. A absolvit Liceul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (promoţia 1913), apoi a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele din Bucureşti, absolvind-o în 1919. Teofil Revici a avut o carieră tehnică în domeniul podurilor şi al infrastructurii feroviare. Câteva repere:
- În anii ’20-’30 a colaborat la proiectul monumentului Crucea Eroilor de pe Caraiman — în proiect apare ca unul dintre inginerii tehnici responsabili pentru structura metalică.
- Documentele arată că, în 1948, Revici Teofil era subdirector general la Direcţia Generală C.F.R. şi a fost autorizat să îndeplinească funcţia de consilier superior, responsabil cu conducerea Institutului de Studii şi Proiecte.
- În anul 1940-1941, figura ca proiectant pentru un pod de acces la feribot pentru municipiul Alexandria, indicând implicare în lucrări de infrastructură de transport.
- A figurat în „Buletinul Societăţii Politehnice din România” cu data de 30 ianuarie 1892 (ceva mai deviat faţă de data de naştere 11 aprilie 1895, probabil o eroare de transcriere).
Imobilul situat la Str. Jean Louis Calderon nr. 59 are ca beneficiar sau nume legat de „Inginer Teofil Revici”. Aceasta indică faptul că Revici a fost proprietarul sau beneficiarul construcţiei respective. În contextul Bucureştiului inter-belic, un inginer cu funcţie în C.F.R. şi cu statut tehnic înalt putea comanda o clădire de raport sau rezidenţială reprezentativă. Astfel clădirea este parte din arhitectura personală/tranziţia sa către patrimoniu imobiliar.
Inginer TEODOR (TEOFIL) REVICI – prezentare extinsă:
Teofil Revici s-a născut la 11 aprilie 1895 în București, într-o familie românească de clasă mijlocie, cu tradiție în domeniul tehnic și educațional. A urmat Liceul „Gheorghe Lazăr” din București, pe care l-a absolvit în 1913, după care s-a înscris la Școala Națională de Poduri și Șosele București (actuala Facultate de Construcții Civile, Industriale și Agricole). Studiile au fost întrerupte în perioada Primului Război Mondial (1916 – 1918), fiind reluate și finalizate în 1919, an în care a obținut diploma de inginer constructor.
După absolvire, a fost angajat la Direcția Generală C.F.R. – Direcția Poduri, unde a început ca subsef de secție și a urcat treptat în ierarhia tehnică, devenind inginer inspector general clasa I, apoi subdirector general, consilier superior și, ulterior, consilier ministerial.
Activitatea profesională
În domeniul podurilor și infrastructurii feroviare, cariera lui Teofil Revici a fost dedicată aproape integral proiectării și execuției podurilor metalice, domeniu în care a devenit una dintre cele mai respectate autorități ale epocii. A colaborat la proiectarea grinzii cu console a podului peste Borcea, între Fetești și Ovidiu – un pod distrus în Primul Război Mondial, refăcut ulterior prin contribuția sa. Între 1922 și 1924, a controlat execuția și montajul în atelier al podurilor metalice de cale ferată.
Ca șef al Secției I de Poduri (Oltenia), a coordonat controlul tehnic și întreținerea podurilor provizorii peste râurile Olt și Olteț, el fiind autorul sau verificatorul dispozițiilor generale de reconstrucție pentru toate podurile metalice realizate în România între 1923 și 1944. După organizarea Biroului de Proiectare a Podurilor la Uzinele Reșița (1923), Revici a fost implicat în proiectarea tuturor podurilor metalice produse acolo, propunând concepția podurilor demontabile pentru sarcini mari și conducând proiectarea și testele de rezistență ale acestora.
A fost delegat al României în Comisia mixtă româno-bulgară pentru construirea feribotului Giurgiu – Ruse, unde a propus soluția tehnică a podului mobil de legătură între calea ferată fixă de pe mal și platforma feribotului cu nivel variabil (diferență maximă de 7 m), colaborând direct la proiectarea și recepția finală a acestuia. În 1941, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a propus soluția tehnică de readucere în ax a consolei de 50 m a podului peste Dunăre de la Cernavodă, care fusese deplasată în urma bombardamentelor.
A condus proiectarea și execuția primei structuri metalice sudate din România, utilizată la Palatul Ministerului Transporturilor din București, una dintre realizările tehnice notabile ale perioadei interbelice. A făcut parte din Comisia de recepție a podului peste Dunăre între Giurgiu și Ruse, lucrare de mare anvergură pentru ingineria românească.
Contribuții în proiecte de anvergură națională
Teofil Revici a condus lucrările de reconstrucție a tunelurilor, viaductelor și podurilor pe liniile Ilva Mică – Vatra Dornei și Deda – Sărățel, precum și reconstrucția liniilor București – Roșiori – Craiova și Bumbești – Livezeni. În 1947, a organizat înființarea Institutului de Proiectare C.F.R., primul institut de proiectare din România, devenind un reper al profesionalizării activității inginerești și al trecerii de la proiectarea individuală la sistemul de institute de stat.
În domeniul construcțiilor metalice și al învățământului superior
În 1948 a fost numit conferențiar la Institutul Politehnic București, apoi profesor titular (1949) la Institutul de Căi Ferate – Facultatea de Poduri și Construcții Ferate. Din 1957 a predat la Institutul de Construcții București, unde a rămas până în 1965, când a devenit profesor consultant. Cursul său principal era „Poduri și construcții metalice”, iar activitatea pedagogică a format generații întregi de ingineri. A publicat în 1957, împreună cu alți specialiști, lucrarea „Probleme speciale ale podurilor metalice”, precum și numeroase articole privind consolidarea podurilor, conlucrarea elementelor căii de rulare cu structura principală, contravântuiri și metode de calcul ale grinzilor cu console.
Crucea Eroilor de pe Caraiman
Împreună cu inginerul Alfred Pilder, Teofil Revici a proiectat Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman, ridicată între 1926 și 1928 la altitudinea de 2.291 m. Monumentul, dedicat eroilor feroviari din Primul Război Mondial, are o structură metalică de 28 m înălțime, cu brațe orizontale de 7 m fiecare, și a fost considerat la vremea aceea cel mai înalt monument din lume amplasat la o asemenea altitudine. Inițiativa a aparținut Reginei Maria, iar Revici a fost principalul responsabil tehnic al execuției metalice.
Recunoaștere și distincții
Pentru activitatea sa remarcabilă, a primit numeroase ordine și medalii, iar în 1955 i s-a conferit Premiul de Stat al Republicii Populare Române pentru „Metoda de simplificare a consolidărilor podurilor metalice”. A fost consilier la Comitetul de Stat pentru Construcții, Arhitectură și Sistematizare și la Ministerul Transporturilor Rutiere, Navale și Feroviare, fiind consultat frecvent pentru lucrări de infrastructură de importanță națională.
Personalitate și moștenire profesională
Teofil Revici a fost recunoscut pentru rigoarea, onestitatea și patriotismul său, calități care l-au impus ca model profesional și moral. A fost prieten și colaborator apropiat al academicianului Cristea Mateescu, împărtășind cu acesta pasiunea pentru construcțiile metalice și pentru perfecționarea tehnicilor inginerești. Studenții și colaboratorii săi l-au considerat un dascăl de excepție, cu un simț profund al responsabilității și o capacitate de a transmite pasiunea pentru știință și construcție. Moștenirea sa științifică continuă prin generațiile de ingineri formați sub îndrumarea sa, care au contribuit ulterior la dezvoltarea infrastructurii moderne a României. Teofil Revici a decedat în martie 1983, la București, fiind considerat unul dintre cei mai importanți specialiști români în construcții metalice și poduri ai secolului XX.
Referințe:
- Personalitati romanesti in constructii – Teofil REVICI (1895 – 1983) (Revista Construcțiilor)
- Crucea Eroilor de pe Muntele Caraiman — biografie Teofil Revici (Wikipedia)
- Istoric — Reabilitarea Crucii Eroilor de pe Caraiman (ing. Alfred Pilder și Teofil Revici) (Ministerul Apărării Naționale)
- Monitorul Oficial al României — decizie privind funcția lui Revici Teofil la C.F.R. (Monitorul Oficial)
- Monitorul Oficial al României — mențiuni privind „inginer inspector general Revici Teofil” (Monitorul Oficial)
- Buletinul Societății Politehnice din România (1945) — fișă Revici T. Teofil (Biblioteca Digitală)
- Buletinul Societății Politehnice din România — mențiuni despre Revici Teofil (Biblioteca Digitală)
- România a mai înregistrat un Record Guinness… (detalii tehnice Revici Teofil) (Ziarul Financiar)
- Crucea de pe Caraiman — prezentare și echipa tehnică (ing. Teofil Revici) (MERG.IN)
- Monitorul Oficial: „Teofil Revici, inginer șef consilier C.F.R.” (Monitorul Oficial — Resurse.net)
- Monitorul Oficial (1942) — alte mențiuni privind Revici (Monitorul Oficial — Resurse.net)
- Fond arhivistic: „Teofil Revici (n. 1895) (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România)
- Marcel Maller - Viziuni ale spațiului modern bucureștean
- Arhitect Marcel Maller (Arhiva de Arhitectură)
Mai 2024:
