La sfârșit de secol XIX, influența arhitecturii franceze era la apogeu în București. Reședințele acestea păstrează imaginea Micului Paris, elementele Belle Epoque. Imaginați-vă că pe strada Georges Clemenceau, Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale, a proiectat nu mai puțin de 3 clădiri. Gottereau a cumpărat în 1880 un teren destul de mare pe care a ridicat 3 construcții, cea de pe strada Clemenceau nr. 5 se prezintă astăzi într-o stare mai bună decât celelalte, păstrează picturi interioare și o decorație destul de impunătoare. Aici a locuit dr. G. Stoicescu. La numărul 7 a locuit chiar arhitectul Paul Gottereau. Este o clădire despre care ați mai scris și putem face o trimitere la degradarea și stadiul de devastare în care se află acum. Paul Gottereau (1843-1924) este unul dintre arhitecții străini din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și lui îi datorăm, în bună măsură, atmosfera pariziană pe care o imprimă Bucureștiului, prin unele reședințe sau clădiri publice.
Tot pe strada Georges Clemenceau, la numărul 3, găsim și casa lui Constantin Poroineanu, provenit dintr-o o familie celebră de moșieri extrem de bogați din Caracal, care și-a donat averea orașului. Constantin Poroineanu a comandat și o vilă în București, care a fost proiectată de arh. Grigore Cerchez în anul 1883. Circulă o legendă urbană legată de monumentul său funerar de la Cimitirul Bellu. Este așa zisa poveste de senzație, care spune că Poroineanu și-a pus capăt zilelor după ce copiii săi s-au căsătorit între ei, fără să știe că sunt frate și soră, ceea ce este cu totul și cu totul eronat. Eufrosina Poroineanu moare în 1902, de tuberculoză, la vârsta de 51 de ani. Monumentul comandat de fratele ei, C-tin Poroineanu și realizat de Raffaelo Romanelli și Ion D. Berindey chiar înfățișează un bătrân care deplânge la catafalc o doamnă în vârstă. O spunem tocmai ca să mai corectăm dintre erorile care circulă pe internet. (Oana Marinache)
Georges Clemenceau Nr. 3: Propr. Constantin Poroineanu (1843-1908), mare latifundiar și filantrop; 1883 casă vizavi de Grădina Episcopiei; arhitectul casei Grigore Cherchez"; 1884 cere împrejmuirea / Propr. Vlahuți (1911) / Propr. Uzinelor Titan, Nădrag, Călan / 1929 supraetajarea dependinței din curte cu 2 etaje, arh. I. Vermont, li se respinge, ei încep lucrările, sunt opriți, se execută; se menționează că au o adâncime a curții de peste 40 m. din aliniere; 1938 supraetajarea garajului cu 2 etaje, transformarea lui în spații de birouri, în curte, arh. Em. Vițeanu; solicită demolarea vechii construcții ca fiind nesigură / Aici se află Curtea de Conturi. (Oana Marinache - ARHITUR, De la Poșta Veche la Grădina Ateneului, Asociația și Editura Istoria Artei, 2022)
Referințe:
August 2023:
ChatGPT on the architectural style of the building at Georges Clemenceau 3, Bucharest: The building at Georges Clemenceau 3 in Bucharest exhibits elements of Neoclassical and Beaux-Arts architecture, characterized by its grand and formal design, symmetrical composition, and classical detailing.
Most Prominent Architectural Details:
Facade:
Windows:
Roofline:
Entrance:
Decorative Elements: The building is adorned with classical decorative elements such as pilasters, cornices, and brackets. These details enhance the neoclassical appearance and emphasize the building’s architectural sophistication.
The building at Georges Clemenceau 3 in Bucharest showcases a blend of Neoclassical and Beaux-Arts architectural styles, characterized by its symmetrical design, classical detailing, and grandiose appearance. The use of rusticated and smooth stonework, along with the elegant windows, elaborate cornice, and decorative elements, highlights the building’s architectural sophistication and historical significance. The mansard roof and dormer windows further contribute to the building’s classical elegance.
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.