Strada Eremia Grigorescu Nr. 22: 1831 Mătușa Neaga vinde finului ei, Gheorghe Oțetaru o casă care va fi transmisă mai departe fiului lui, Dragomir Gheorghiu; 1899 devenită proprietară, Alexandrina M. Petrescu comandă casa în stil maur, arh. Grigorie Călinescu; 1907 vinde dr. G. Stănculeanu; 1923 văduva dr. Stănculescu vinde propr. ing. Victor Ionescu; modificări fereastră, arh. I. Davidescu; Propr. Paul Kamerling: 1933 reparații, extindere etaj, arh. I. Bozianu; Propr. dr. C. Doljan: 1941 corp nou, în spatele casei de la stradă, arh. I. Constantinescu; Propr. Radu Eugen Manoliu (Oana Marinache - ARHITUR, Parcelări private I, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019)
*
O interesanta lucrare a arhitectului Grigorie Călinescu, un imobil în stil Neo-Mudejar realizat în anii 1920, str. Eremia Grigorescu nr. 22. Construcția există și astăzi, din păcate corpul din stânga fiind modificat. Caracteristic stilului Neo-Mudejar este „arcada în potcoavă”, un detaliu mai puțin utilizat, dar întâlnit la vila Șuțu din Constanța și la imobilul din str. Calatis nr. 6, tot din Constanța. Ineditul compoziției inițiale, printr-o succesiune de terase ce coborau către Piața din apropiere, va fi brutal modificat ulterior, prin suprimarea acestora, însă păstrând stilul arhitectural Neo-Mudejar. Este de remarcat combinația curajoasă dintre ansamblul general, tratat în stil Neo-Mudejar, și copertina de peste intrarea din dreapta, de tip Neoromânesc. Față de proiectul inițial, publicat în 1941, se mai observă o adăugire cu o travee în dreapta intrării principale, de asemenea tratată în stilul general al fațadei. (Mădălin Ghigeanu – Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Ed. Vremea, București, 2022, pag. 351)
Referințe:
Mai 2024:
CĂLINESCU, Grigore: (1859 - 1947); Şcoala de Arte Frumoase din Paris, dipl. 1889. A activat o lungă perioadă de timp în cadrul Ministerului de Interne. În ultima parte a activităţii a funcţionat ca arhitect la Comisia Monumentelor Istorice, sub şefia lui Nicolae Ghika- Budeşti. In anul 1891 a făcut parte dintre membrii fondatori ai Societăţii Arhitecţilor Români. Lucrări: spitalele de alienaţi din Berceni, Bucureşti şi Socola, Iaşi; sanatoriul de la Bisericani, Neamţ; Seminarul de la Curtea de Argeş; Azilul „Providenţa” de la Filaret, Bucureşti; tribunalul din Tecuci; penitenciarele din Tulcea, Craiova şi Ocnele Mari; locuinţă pe str. Armasului din Bucureşti. (V-T, Dicţionar al arhitecţilor români (sec. XIX, XX, XXI) literele A-C)
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.