Dionisie Lupu Nr. 60: Fostă casă (1867) / 1887 ing. B. Serdic locuia aici / Casa N. Sachelarie Marinescu; 1893 reparații fațade; Locotenentul N. Sachelarie Marinescu îi vinde lui Gh. Nicoleanu, apoi lui Carol Weizner (Saloanele "Eintracht") / Casa Sophie Rădulescu; 1926 supraetajare, arh. Iorgu Ciortan; 1929 supraetajare corp în curte, arh. Jean Melun (Oana Marinache, ARHITUR, Strada Dionisie Lupu și împrejurimi, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019)
*
În afara de aceste cladiri, tot înainte de anul 1880 sunt realizate constructiile din Str. Dionisie Lupu nr. 54, 56, 62, 70, 82, Str. Pitar Mos nr. 14 si 17, Str. Jules Michelet nr. 14, 20, Piata Lahovari 8 si Str. Eremia Grigorescu nr. 9, 13 si 15. Cu câteva exceptii, aceste cladiri au fost refacute partial în etape ulterioare si, uneori, etapele initiale sunt ascunse de corpuri înnoite sau greu recognoscibile. De exemplu, în cazul Casei preotului Nicolae Marinescu din Str. Dionisie Lupu 58 (1867), lucrarile de refacere si de pivotare a zidului de la strada pentru aducerea la aliniere precum si de refacere a fatadelor din 1926 (arh. Iorgu CIORTAN) fac dificila perceperea etapei 1867. (studiu istoric)
Referințe:
- [Oana Marinache, ARHITUR, Strada Dionisie Lupu și împrejurimi, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019]
- Studiu istoric de fundamentare, zona protejată nr. 34 - Pitar Moș, definirea regimului tehnic al construcțiilor supuse autorizării (UAIM/Quattro Design)
- Iorgu Ciortan (Arhiva de Arhitectură)
- Arhitect Iorgu Ciortan (comentariu critic META)
- Jean Melun (Arhiva de Arhitectură)
- Arhitectura moderna din Romania in perioada 1920-1940 (mențiune arh. Jean Melun)
- Arhitectul Jean Melun în revista Arhitectura 1931-33
- Cartierul Evreiesc (mențiune arh. Jean Melun)
Septembrie 2023:
ChatGPT on the architectural style of the building at Dionisie Lupu 58, constructed in the interwar period: This building is an example of the Neo-Romanian architectural style, which surface from its design and ornamental details. The Neo-Romanian style is a form of national romanticism that emerged in Romania in the late 19th and early 20th centuries, incorporating elements inspired by traditional Romanian architecture, particularly from medieval times.
The most striking feature of this building is the conical turret, which is a characteristic element in Neo-Romanian architecture, reminiscent of the towers found in medieval monasteries and churches across Romania. This turret is adorned with a spire and covered with red tiles, enhancing its historical aesthetic. The wrap-around balcony, supported by robust columns with traditional motifs, adds to the building’s Romanian vernacular charm.
The facade is decorated with motifs that are typical of the Neo-Romanian style, including rope-like moldings around the windows and geometric patterns that evoke folkloric themes. The arched windows, another hallmark of the style, combine functionality with aesthetic appeal, featuring small panes and wooden frames that contribute to the building's traditional look.
Additional Neo-Romanian elements include the use of thick, rough plaster which mimics the textures of aged stone walls seen in ancient Romanian constructions. The scalloped edging beneath the roof and ornate wooden carvings on the balcony railings further enrich the building’s architectural narrative, blending national identity with architectural innovation.
This building, with its distinctive style and attention to detail, is a clear reflection of the Neo-Romanian movement’s desire to foster a sense of national pride through architecture, making it a significant cultural and historical artifact from the interwar period.
