Chiar în inima Bucureștiului, Hagag Development Europe a finalizat, în 2022, lucrările de consolidare și modernizare al celui de-al doilea proiect al companiei dedicat spațiilor de birouri: H Tudor Arghezi 21. Clădirea oferă o gamă largă de facilități premium, centrate pe confortul, ușurința accesului și bunăstarea chiriașilor. Construit în jurul anului 1966, imobilul (Clădirea ICPT - n.r.) a fost renovat și adaptat vremurilor contemporane pentru a se plia perfect pe nevoile chiriașului modern. Proprietatea este una dintre clădirile reper ale capitalei, valoroasă atât din punct de vedere cultural, cât și istoric. Preluarea sa în portofoliul companiei reprezintă reiterarea promisiunii Hagag Development Europe de a reînnoi și revitaliza țesutul urban. (Hagag)
*
Clădirea IPCT – Institutul de Proiectări Tip / azi IPCT. Clădire de birouri, 6–12 niveluri, București, str. Tudor Arghezi 21. Construită în 1965–1966, cu Leon Garcia ca arhitect principal sau coordonator de echipă, este considerată una dintre piesele-cheie ale modernismului postbelic în centrul orașului. Planul dispune circulațiile verticale în nucleu central, cu birouri perimetrale, iar fațadele sunt tratate în spiritul stilului internațional, cu o grilă riguroasă de goluri și panouri pline. Notă: în listele de lucrări și referințe ale arhitectului Horia Maicu găsim: „Institutul de proiectare pentru construcții, Strada Tudor Arghezi, București, cca 1950: Sediu de birouri pentru proiectanți, realizat într-un limbaj modern sobru; una dintre primele lucrări publice ale lui Maicu în București după război.” Este posibil să fie vorba despre această clădire. (n.r. nov. 2025)
*
Proiectul constă în consolidarea, recompartimentarea, refațadarea și conversia unei clădiri existente situate în centrul Bucureștiului și transformarea acesteia într-un spațiu de birouri prin adaptarea sa la cerințele și exigențele contemporane. Clădirea cu regim de înălțime S+D+P+6E+Etehnic a fost construită în perioada 1963-1966 după un proiect realizat de IPCT București (Institutul de Proiectare pentru Construcții Tipizate) ce urma să găzduiască aceeași instituție. Destinația inițială a fost de birouri de proiectare, spații de arhivă, bibliotecă și spații anexe acestora. De-a lungul timpului, destinația principală a clădirii a rămas aceea de spații pentru birouri de diverse activități.
Intervențiile asupra imobilului au presupus o serie de lucrări de anvergură, pentru a aduce clădirea la cele mai înalte standarde contemporane. În primul rând, s-a realizat consolidarea structurală pentru încadrearea acesteia în normele actuale. În plus, a fost integrat un sistem performant de HVAC pentru climatizarea eficientă a clădirii și asigurarea confortului utilizatorilor. Cât privește anvelopanta, panourile prefabricate existente au fost termoizolate la interior și placate la exterior cu klinker de cărămidă iar ferestrele au fost înlocuite cu unele de înaltă eficiență energetică. Pentru parter și demisol, finisajul exterior este constituit dintr-o tencuială specială cu aspect de beton aparent, care intră în dialog cromatic cu klinkerul de la etajele superioare și conferă clădirii un aspect industrial. (comentariul arhitecților 2023)
Referințe:
Arhitect Leon Garcia (1908-?): După studii la Academia de Arhitectură din București, obține diploma în 1934, proiectând și realizând în Capitală atât locuințe, cât și dotări ca:
La concursuri a obținut:
A fost o perioadă arhitect-șef adjunct la Bacău. (Arh. Vasile Țelea, Personalități ale Arhitecturii Românești 1880-2010, Editura Rentrop & Straton, 2014)
2024:
2014:
Sistem integrat de cartografiere relațională a realității urbane, de organizare, conectare și interpretare a tuturor entităților care compun realitatea imobiliară, patrimonială și urbană. Este o arhitectură relațională care modelează orașul ca rețea.