Vila Merope și Richard Franasovici, str. Pitar Moș nr. 20: Richard Franasovici, om politic liberal, fost ministru, ulterior ambasador al României în Elveția, Franța, Polonia; Își va ridica vila din str. Pitar Moș nr. 20 în 1936. Este și o perioadă de vârf a arhitectului Alexandru Zaharia, acesta căpătând numeroase comenzi pentru oamenii de stat.Imobilul este de mari dimensiuni, un adevărat palat Mediteraneean, ce respectă compozițional toate detaliile și principiile stilistice ale stilului la modă, fără a mai creiona elemente-surpriză de factură autohtonă, așa cum reușiseră Gheorghe și Arethia Tătărăscu la vila lor din Polonă nr. 19.
Situând construcția pe limita de proprietate, la marginea pietonalului, ce implică realizarea registrului la parter mult mai opac către strada îngustă, arhitectul reușește să ușureze compoziția volumetrică generală, desenând la etajul 1 o loggie bogată, cu 4 arcade generoase pe 2 laturi, cu arce în plin cintru, susținute de coloane filiforme de tip corintic. Registrul pilastraturii de la etaj este balansat de un corp lateral-stânga mai înalt, realizând o asimetrie a fațadei, bine echilibrată proporțional. După naționalizare va fi ocupată o lungă perioadă de către scriitorul Mihail Sadoveanu. (Mădălin Ghigeanu – Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Ed. Vremea, București, 2022, pag. 95)
*
Palatul mediteranean sau Vila Merope de pe strada Pitar Moș, nr. 20, a fost reședința lui Richard Franasovici, om politic liberal de origine aromână, ministru și ambasador al României la Paris, Berna și New-York. Proiectul îi aparține arhitectului Alexandru Zaharia (Alexandru Zachary), cel mai important reprezentant al curentului mediteranean din perioada interbelică. Un arhitect român de origine evreiască blamat și atacat în timpul vieții pentru originea sa și pentru că ar fi făcut parte din camarila Regelui Carol al II-lea.
După naționalizare, în Palatul mediteranean de pe Pitar Moș s-a instalat Mihail Sadoveanu, “Ceahlăul Literaturii Române”, tovarășul care a scris multe dar și cartea de reportaje din URSS “Lumina vine de la Răsărit” sau “Mitrea Cocor”, Președinte al Marii Adunări Naționale, cadru de nădejde care a prezidat ședințele Camerei de scoatere în afara legii a partidelor istorice și a semnat decrete de pedeapsă cu moartea pentru foștii “exploatatori”. Noroc că adevăratul proprietar al Palatului mediteranean de pe Pitar Moș, omul politic liberal Richard Franasovici, a rămas la Paris în anul 1947, apoi în anul 1948 i se retrage cetățenia română. Aidoma lui Alexandru Zaharia, arhitectul care a proiectat imobilul, Richard Franasovici nu a mai văzut niciodată România. În patul său s-a mutat Sadoveanu. (Mădălin Ghigeanu)
*
Pitar Moș nr. 20: Fosta propr. G. P. Petrescu; 1882 privată pentru sluji înspre str. Dionisie; 1888-1890 arh. Ion Socolescu locuia aici; 1905 proprietatea Ecaterinei Mavrodolu este vândută silit, col. Vasile Zottu o adjudecă; 1917 col. Zottu a fost moștenit de mai mulți frați și nepoți; 1922 aceștia vând proprietatea dnei. M. Franasovici; Propr. Merope, soția lui Richard Franasovici; 1936 transformări și adaosuri, arh. Alex. Zaharia, ing. A. Ioanovici, proiectul supus autorizării nu se aseamănă cu cel realizat; ? arh. Aurel I. David (Sursa: Dicționar al arhitecturii românești moderne. Arhitecți (literele D-H), București, 2014); Casa este menționată în scrierile lui Ionel Teodoreanu, dar a fost ocupată în perioada comunistă și de scriitorul Mihail Sadoveanu. (Oana Marinache - ARHITUR, Strada Dionisie Lupu și împrejurimi, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019)
Lucrări Aurel I. David: 1936-1942, Bucureşti: casa dr. Pess, str. E. Filipescu (în parcul Filipescu); casa Hlebnikian, Aleea Alexandru, casa Romanescu R. în parcul Filipescu, casa Radu Florescu, casa Franasovici, str. Pitar Moş, bloc locuinţe str Caragea Vodă nr 2 (transformare), bloc de locuinţe str Vasile Conta (neexecutat); (Dicționar al arhitecturii românești moderne. Arhitecți (literele D-H), București, 2014)
Referințe:
- Mădălin Ghigeanu – Curentul Mediteraneean în arhitectura interbelică românească, Ed. Vremea, București, 2022
- Oana Marinache - ARHITUR, Strada Dionisie Lupu și împrejurimi, Asociația și Editura Istoria Artei, 2019
- Palatul mediteranean în care a fost instalat „Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască.
- Alexandru Zaharia (Arhiva de Arhitectură)
- Dicționar al arhitecturii românești moderne. Arhitecți (literele D-H), București, 2014) (arhitectul Aurel I. David)
August 2023:
