Bustul Papei Francisc

Papa Francisc — Bust

Bustul Papei Francisc este o lucrare de for public realizată din bronz, pe un soclu de piatră, amplasată pe Bulevardul Schitu Măgureanu nr. 25–27, la intersecția cu strada Grigore Cobălcescu și strada Sfântul Constantin, sectorul 1, București, la mică distanță de Bustul Papei Ioan Paul al II-lea, amplasat în anul 2011. Autorul bustului din bronz este sculptorul Darie Dup (n. 4 mai 1959, Zlatna, județul Alba). Soclul de piatră a fost realizat de SC Acron Creative SRL. Monumentul a fost dezvelit și binecuvântat marți, 16 iunie 2020.

Lucrarea a fost realizată la inițiativa Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, în colaborare cu Primăria Municipiului București și Nunțiatura Apostolică în România, în amintirea vizitei apostolice pe care Papa Francisc a efectuat-o în România în perioada 31 mai – 2 iunie 2019 — a doua vizită a unui Suveran Pontif în România, după cea a Papei Ioan Paul al II-lea din mai 1999. La ceremonia de dezvelire au participat: Înalt Preasfințitul Aurel Percă — Arhiepiscop Mitropolit de București —, Înalt Preasfințitul Miguel Maury Buendía — Nunțiul Apostolic în România —, Înalt Preasfințitul Ioan Robu — Arhiepiscop emerit de București —, Preasfințitul Mihai Frățilă — Episcop al Episcopiei Greco-Catolice Sfântul Vasile cel Mare —, Preasfințitul Cornel Damian — Episcop auxiliar al Arhidiecezei Romano-Catolice de București —, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, și directoarea Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic, Oana Zaharia.

Pe soclul de piatră al bustului este gravată inscripția în latină: „Papa Franciscus in Dacoromania – XXXI Maii – II Iunii MMXIX". Inscripția a generat imediat dezbateri publice prin utilizarea denumirii „Dacoromania" în locul „Romania". Potrivit surselor oficiale citate de presa română, „Dacoromania" este denumirea din actele pontificale ale Sfântului Scaun, o denumire istorică a teritoriului românesc anterioară utilizării oficiale a termenului „România" la mijlocul secolului al XIX-lea. Bustul Papei Francisc este al doilea monument din București dedicat unui Suveran Pontif al Bisericii Catolice, după bustul Papei Ioan Paul al II-lea realizat de sculptorul sloven Mirsad Begić, amplasat pe același bulevard în 2011. Este totodată singurul bust realizat în România unui papă în viață.

Amplasamentul și contextul urban

Piațeta de la intersecția Bd. Schitu Măgureanu cu str. Grigore Cobălcescu

Bustul Papei Francisc este amplasat la intersecția Bulevardului Schitu Măgureanu cu strada Grigore Cobălcescu și strada Sfântul Constantin, pe un mic spațiu public la numărul 25–27 al bulevardului, sectorul 1, București. Amplasamentul se află în vecinătatea imediată a Nunțiaturii Apostolice din București — reședința diplomată a Sfântului Scaun în România —, la câțiva metri de locul unde Papa Francisc a dormit în toate cele trei nopți ale vizitei sale din 31 mai – 2 iunie 2019. Această proximitate directă față de reședința sa din timpul vizitei conferă bustului o valoare topografică documentară precisă, nu numai comemorativă.

Piațeta se află în vecinătatea imediată a Mănăstirii Schitu Măgureanu, la câteva sute de metri de Parcul Cișmigiu și la aproximativ 800 de metri față de bustul Papei Ioan Paul al II-lea, amplasat tot pe Bulevardul Schitu Măgureanu, la intersecția cu strada Pictor Constantin Stahi (Piața Constantin Stahi). Bulevardul Schitu Măgureanu, o arteră cu semnificație patrimonială din zona centrală a Capitalei, leagă Piața Kogălniceanu de strada Știrbei Vodă și delimitează la vest Parcul Cișmigiu.

Traseul memorial al celor doi papi pe Bulevardul Schitu Măgureanu

Prezența a două busturi papale pe același bulevard — cel al Papei Ioan Paul al II-lea (Mirsad Begić, 2011) și cel al Papei Francisc (Darie Dup, 2020) — creează pe Bulevardul Schitu Măgureanu un traseu memorial neobișnuit, unic în România și rar în spațiul european. Ambele monumente comemorează vizite apostolice în România: prima vizită a lui Ioan Paul al II-lea (7–9 mai 1999), prima a unui papă într-o țară majoritar ortodoxă după Marea Schismă, și vizita lui Francisc (31 mai – 2 iunie 2019), pusă sub genericul „Să mergem împreună!", la 20 de ani de la cea a predecesorului său.

Cele două busturi nu sunt amplasate în același punct, ci la distanță de aproximativ 800 de metri unul de celălalt pe același bulevard, bustul lui Ioan Paul al II-lea la intersecția cu str. Pictor C. Stahi (la sud), iar cel al lui Francisc la intersecția cu str. Grigore Cobălcescu (mai la nord). Ambele sunt amplasate în vecinătatea Nunțiaturii Apostolice, instituție cu care ambii papi au avut o legătură directă în timpul șederii lor la București — ambii au dormit la Nunțiatură. Traseul dintre cele două busturi poate fi parcurs pietonal în aproximativ 10 minute, definind o rută de memorie papală unică în peisajul urban al Capitalei.

Contextul vecinătăților imediate

Piațeta în care este amplasat bustul Papei Francisc se învecinează cu Mănăstirea Schitu Măgureanu — lăcaș de cult ortodox cu hramurile Vovidenia și Sfântul Ierarh Visarion, ctitorie din 1751–1757 a marelui logofăt Constantin Văcărescu și a marelui vistier Mihai Cantacuzino-Măgureanu, reactivat ca schit cu obște de călugări în 2013. Prezența unui monument dedicat unui papă catolic în proximitatea unui lăcaș de cult ortodox reflectă specificul dialogului intercultural și interreligios din București, caracteristic centrului orașului în care istoria ecleziastică catolică, ortodoxă și greco-catolică coexistă în același spațiu urban. Arhiepiscopia Romano-Catolică de București a subliniat la dezvelire că bustul reprezintă o „amintire permanentă" a vizitei Papei Francisc — un mesaj de unitate creștină exprimat în spațiul public al Capitalei.

Descrierea bustului

Bustul din bronz — portretul plastic

Bustul îl reprezintă pe Papa Francisc în veșmintele pontificale caracteristice: sutana albă și solideu. Portretul redă trăsăturile recognoscibile ale lui Jorge Mario Bergoglio: fruntea înaltă, fața rotundă, nasul proeminent, privirea directă și — element definitoriu al acestei lucrări față de portretistica papală tradițională — zâmbetul. Sculptorul Darie Dup a ales să fixeze în bronz zâmbetul caracteristic al lui Papa Francisc, trăsătură vizibilă constant în imaginile publice ale pontifului și devenită unul dintre semnele distincte ale comunicării sale cu credincioșii. Această alegere stilistică diferențiază substanțial bustul față de reprezentările solemne și hieratice convenționale ale portretisticii papale de for public, optând pentru o imagine prietenoasă și accesibilă, în spiritul pontifului însuși.

Critica de artă a remarcat această trăsătură. Istoricul de artă Dan Breaz, în articolul publicat în Observator Cultural în toamna anului 2020, nota că sculptorul „a trudit la acest bust după fotografii și în ele a observat limpede surâsul prelatului, care se poate vedea și în secvențe mai vechi, și în cele mai recente". Breaz sublinia totodată că realizarea bustului a fost încredințată unui sculptor român — și mai ales unuia „care nu a fost gratulat, nici răsfățat în ultimele două decenii cu comenzi publice" —, apreciind alegerea ca meritorie față de practica frecventă de a recurge la artiști consacrați prin comenzi anterioare. Bustul Papei Ioan Paul al II-lea de pe același bulevard, menționat în același articol, fusese realizat de un sculptor sloven, ceea ce plasează comanda bustului Papei Francisc ca un gest de afirmare a sculpturii românești contemporane în contextul unui monument de importanță diplomatică și religioasă.

Soclul de piatră și inscripția latină

Soclul de piatră pe care este montat bustul a fost realizat de SC Acron Creative SRL, entitate specializată în lucrări de acest tip. Soclul are o formă paralelipipedică verticală, proporționată față de dimensiunile bustului pentru a asigura vizibilitatea portretului la nivelul privirii unui pieton. Materialul de piatră — în contrast cu bronzul patinabil al bustului — conferă o stabilitate cromatică și texturală soclului, creând un suport care se distinge vizual de portretul propriu-zis.

Pe fețele soclului sunt gravate inscripțiile de identificare. Principala inscripție, în latină, este: „Papa Franciscus in Dacoromania – XXXI Maii – II Iunii MMXIX". Utilizarea limbii latine în inscripție este în acord cu tradiția actelor oficiale ale Sfântului Scaun, în care latina rămâne limba liturgică și documentară de referință. Datele vizitei sunt scrise cu cifre romane — XXXI Maii (31 mai) și II Iunii (2 iunie), anul MMXIX (2019). Denumirea „Dacoromania" în locul „Romania" a generat imediat după dezvelire reacții negative în mediul online și a necesitat o clarificare oficială: potrivit surselor citate de G4Media, aceasta este denumirea din actele pontificale ale Sfântului Scaun, o denumire istorică provenind din denumirea teritoriului românesc înainte de jumătatea secolului al XIX-lea, când s-a impus oficial termenul „România". Inscripția nu a fost modificată ulterior dezvelirii.

Papa Francisc: repere biografice și vizita în România

Jorge Mario Bergoglio: viața și pontificatul

Jorge Mario Bergoglio s-a născut la 17 decembrie 1936 la Buenos Aires, Argentina, în familia unor imigranți italieni originari din Portacomaro, Piemont. A urmat studii de chimie, obținând un titlu de tehnician chimist, înainte de a-și schimba traiectul spre viața religioasă. A intrat în Compania lui Iisus (iezuiți) și a studiat filosofia la San Miguel, Argentina, și teologia la San Miguel și la Facultatea de Teologie a Colegiului Sf. Iosif din Leandro N. Alem. A fost hirotonit preot la 13 decembrie 1969. A obținut doctoratul în teologie la Universitatea din Sankt Gallen, Elveția, și a studiat la Frankfurt. A fost provincial al iezuiților din Argentina (1973–1979), rector al Colegiului Sf. Iosif (1980–1986). A fost consacrat episcop în 1992, după care a servit ca arhiepiscop auxiliar, iar din 1998 arhiepiscop de Buenos Aires. A fost creat cardinal de Papa Ioan Paul al II-lea în 2001.

La 13 martie 2013, în conclavul de după demisia lui Papa Benedict al XVI-lea, cardinalul Jorge Mario Bergoglio a fost ales papă, luând numele Francisc — după Sfântul Francisc de Assisi. Este primul papă din America Latină, primul iezuit ales papă și primul papă care a luat numele Francisc în istoria Bisericii Catholice. Pontificatul său, comenzat în 2013, a fost marcat de reforma instituțională a Curiei Romane, de atenția specială față de săraci, migrați și marginalizați, de deschiderea dialogului ecumenic și interreligios și de preocuparea față de schimbările climatice — sintetizată în enciclica Laudato Si (2015). Papa Francisc a efectuat numeroase călătorii apostolice internaționale, incluzând vizite în țări cu comunități catolice minoritare și în zone de conflict. A decedat la 21 aprilie 2025, în Duminica Paștelui, la Vatican, la vârsta de 88 de ani. Procesul de beatificare a fost deschis imediat după decesul său.

Vizita apostolică în România (31 mai – 2 iunie 2019)

Papa Francisc a efectuat o vizită apostolică în România în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, la invitația autorităților statului român și a Bisericii Catholice din România. Vizita a fost pusă sub genericul „Să mergem împreună!" și a marcat 20 de ani de la istorica vizită a Papei Ioan Paul al II-lea în mai 1999. Era a doua vizită a unui Suveran Pontif în România și prima din istoria recentă în care un papă vizita mai multe orașe și regiuni ale țării: București, Șumuleu-Ciuc (județul Harghita), Iași și Blaj. Pe toată durata vizitei, Papa Francisc a fost cazat la Nunțiatura Apostolică din București, situată pe Bulevardul Schitu Măgureanu.

Programul vizitei s-a desfășurat pe trei zile. Vineri, 31 mai: sosirea pe Aeroportul Internațional Henri Coandă-Otopeni; primirea oficială la Palatul Cotroceni cu Președintele Klaus Iohannis; întâlnirea cu Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române și vizita la Catedrala Mântuirii Neamului; Sfânta Liturghie la Catedrala Sfântul Iosif a Arhidiecezei Romano-Catolice de București. Sâmbătă, 1 iunie: Sfânta Liturghie la Sanctuarul Fecioarei Maria de la Șumuleu-Ciuc, unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj mariane din Europa de Est; vizita la Catedrala romano-catholică din Iași; întâlnire mariană cu tinerii și familiile în fața Palatului Culturii din Iași. Duminică, 2 iunie: Divina Liturghie în ritul bizantin român și ceremonia de beatificare a șapte episcopi greco-catholici martiri pe Câmpia Libertății de la Blaj — Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, toți victime ale persecuției comuniste.

Vizita Papei Francisc în România a inclus și o întâlnire cu comunitatea romă — un gest care a atras atenția internațională, reflectând preocuparea constantă a pontificului față de grupurile marginalizate social. Discursurile și gesturile Papei au fost apreciate pe scară largă de credincioși și de mass-media ca autentice și emoționante. Purtătorul de cuvânt al Arhidiecezei Romano-Catholice de București, preotul Șerban Tarciziu, a declarat că „discursurile Papei și gesturile făcute de el au impresionat, au reținut atenția multora și de aceea merită să catalogăm această vizită ca istorică". Papa Francisc a călătorit cu un SUV Dacia Duster în calitate de papamobil — un detaliu care a stârnit simpatie publică prin simplitatea sa, în contrast cu papamobilele blindate tradiționale. Bustul dezvelit pe Bulevardul Schitu Măgureanu la 16 iunie 2020 a marcat un an de la această vizită.

Sculptorul Darie Dup: biografie și operă

Date biografice și formare

Darie Dup (Darie Mircea Dup) s-a născut la 4 mai 1959 la Zlatna, județul Alba. Are o triplă ascendență — de moț, grec și craiovean —, crescut în medii culturale diverse. A urmat Liceul de Artă din Craiova, absolvit în 1977. Și-a continuat formarea la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" din București, Secția Sculptură, la clasa profesorului Paul Vasilescu, promoția 1983. Din 1992 predă la Catedra de Sculptură a Universității Naționale de Arte din București; a fost Șeful Catedrei de Sculptură între 1995 și 2006. Este conferențiar universitar doctor și Doctor în Arte Vizuale (2007), titlu obținut cu teza „Sfântul Gheorghe, eroul iconografiei creștin-răsăritene" (publicată: Editura Unarte, București, 2006). În 2018 a obținut teza de abilitare „De la Tama la Graf". Este membru al Royal Society of Sculptors (MRSS), Londra.

Practica artistică

Darie Dup este sculptor, pictor și artist de instalații. Critica de artă îl plasează printre „cei mai reprezentativi artiști ai generației sale, cu un brand personal bine articulat, care combină vocabularul artistic postmodern cu propriile explorări artistice" (Royal Society of Sculptors). În anii 1980–1990 a practicat o figurație de tip neo-expresionist, exprimată preponderent în lemn și metal, cu viziuni dramatice despre condiția umană. Fascinat de corpul uman, Dup a inaugurat serii expresive caracteristice, printre care seria Tălpilor naturaliste — tălpi secționate frontal, turnate în bronz la diverse dimensiuni, incluzând o variantă monumentală din tablă vopsită realizată la Simpozionul de la Galați (1999). Imaginarul său artistic este bântuit de spaima mutilării, dezmembrării și dislocării corpului — „amputări drastice, de idol păgan" (Aurelia Mocanu, Revista Arta). Opera sa cuprinde, pe lângă sculptură, desen, fotografie și instalații site-specific. A participat la Bienala de la Veneția 1995 (Pavilionul României), Expoziția Mondială Sevilla 1992 și la numeroase expoziții de grup internaționale, inclusiv la Leipzig Buchmesse (1998) și Art Expo Budapesta. Lucrările sale se găsesc în colecția Muzeului Național de Artă din București, în cele ale Muzeelor de Artă din Bacău și Galați, și în colecții particulare din Olanda, Germania, Belgia, Italia, Franța și SUA.

Premii și distincții

Darie Dup a obținut un palmares consistent de premii și distincții: Premiul I pentru Sculptură, Studentfest Sibiu (1983); Bursa Uniunii Artiștilor Plastici (1984); Bursa de Atelier Frederick Storck (1985–1987); Premiul Tineretului, Bienala de Desen Arad (1988); Premiul pentru Sculptură, Salonul de Primăvară (1992); Premiul pentru Artă Ambientală al UAP (1992); Premiul Municipiului București (1992); Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler (2014); Bursa Generalitat Valenciana, Valencia, Spania (2007); Premiul de Excelență UAP (2007); Premiul Ministerului Culturii pentru Grupul 8art+ (2008/2009); Premiul al II-lea la Conferința Internațională de Sculptură, Londra (2010); Premiul pentru Sculptură UAP (2016); Premiul Național „Brâncuși", Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși", ICR (2016).

Bibliografie

• Breaz, Dan, „Darie Dup: un hîtru jucător cu contrariile", Observator Cultural, nr. 1.048, noiembrie 2020. (volum tipărit)
• Mocanu, Aurelia, „Darie Dup", Revista Arta, 2012. (volum tipărit)
• Dup, Darie, Sfântul Gheorghe, eroul iconografiei creștin-răsăritene, Editura Unarte, București, 2006. (volum tipărit)
• Darie Dup — un hîtru jucător cu contrariile (Observator Cultural, Dan Breaz)
• Artă monumentală — Papa Francisc și Papa Ioan Paul II, în București (Curatorial.ro)
• Bust al Papei Francisc, dezvelit marți la București (Agerpres.ro)
• Pe bustul Papei Francisc dezvelit la București scrie că suveranul pontif a fost în «Dacoromania» (G4Media.ro)
• Bustul Papei Francisc, dezvelit în Capitală (România Liberă)
• Dezvelirea și binecuvântarea monumentului dedicat Papei Francisc, București 16.06.2020 (Episcopia Greco-Catolică Oradea)
• Papa Francisc în România: agenda călătoriei apostolice 31 mai – 2 iunie 2019 (Vatican News România)
• Darie Dup (Wikipedia România)
• Darie Dup MRSS (Royal Society of Sculptors, Londra)
• Darie Dup — biografie și operă (Ateliere.net)
• personalitate pe zi: Sculptorul Darie Dup (Agerpres.ro)

2023: